Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

CRISTINA STAMATE a murit în această dimineață

CRISTINA STAMATE a murit în această dimineaţă, în jurul orei 7.00 la Spitalul FLOREASCA, unde fusese internată exact în ziua în care a murit STELA POPESCU, pe 23 noiembrie 2017. Avea 71 de ani…

Actriţa era internată de câteva zile la secţia de Reanimare a Spitalului Floreasca din Capitală. Cristina Stamate suferea de insuficienţă mitrală şi cardiopatie ischemică, afecţiuni grave ale inimii. În 2015, la numai două luni dupa ce a suferit o operaţie pe cord deschis, actriţa a decis să revină pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“, în spectacolul „Vivat Revista“, în regia lui Cezar Ghioca. A fost dorinta actriţei să joace din nou şi cât mai repede, din dragoste faţă de meserie. Ea a trecut prin trei operaţii de by-pass aorto-coronarian şi i s-a montat o proteză la valva mitrală.

„Eu cred că viaţa e foarte comică. Te apucă şi râsul când vezi ce se întâmplă în jur. E plină de umor, e un joc de-a râsul plânsul, din care eu găsesc mai ales motivele de râs. Eu cred, de altfel, că umorul ne e specific nouă, ca neam. Avem mişto-ul în sânge. Atu-ul meu este că eu am umor şi în viaţa de zi cu zi, nu doar pe scenă. Oricât de neagră ar fi viaţa, tot găsesc de ce să fac haz. N-aş suporta să mă afişez în faţa altora deprimată şi plângăcioasă. E sub demnitatea mea. Asta e diferenţa între englezi, să zicem, şi români. Englezii se salută cu «Ce mai faci?». «Bine!», românii cu «Ce mai faci?». «Pai uite, mi s-a spart ţeava de la bucătărie, m-a înşelat bărbatul, am uitat mâncarea pe foc!»“, declara Cristina Stamate pentru Formula As.

Frumoasa, talentata si explozivă, actriţa care fascina, bucura şi încânta la fiecare spectacol al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” şi nu numai, s-a născut pe 8 februarie 1946 la Bucureşti.

A jucat în sute de spectacole cu mii de reprezentaţii, atât la Sala SAVOY, cât şi la Teatrul de Vară HERĂSTRĂU. Fără a uita de spectacolele de la Teatrul de Estradă din Bucureşti. Amintim doar: “Vivat Revista”, “Hohote în Herăstrău”, “Comedie pe Titanic”, “Revista Revistelor”, “Vara nu-i ca iarna”, “Arca lui Nae şi Vasile”, “Bufonii regelui”, “Dai un ban, dar face”, “Idolii femeilor”, “Nimic despre papagali”, “Poftă bună lui Tănase”, “Te aştept diseară pe Lipscani”, “Ura… şi la gară” , “O seara la revista”, “Scandal in paradis”…

A scris şi lansat în 2009 cartea „Femeia Hopa-Mitică. Poveşti din lumea care mă-nconjoară”, cu motto-ul „Hopa Mitică cade-n cap şi se ridică/ Nu se sparge, nu se strică”. CRISTINA STAMATE am zis că era vorba despre ea…

Şi-a dorit să devină medic, apoi avocat, dar de mică toţi i-au spus că are talent şi că „artistă trebuie să se facă”. „Sincer, pe mine m-a ales meseria, nu eu am ales-o şi am fost încurajată de copil să fac actorie!. A absolvit Şcoala Populară de Artă, a făcut studii de balet, recita, cânta şi asta în timp ce se pregătea pentru admiterea la Facultatea de Drept. A hotărât însă cu două săptămâni înainte să dea examen la IATC… „Şi dacă trebuia să dau de zece ori examen, mie nu mi s-ar fi părut o pierdere de timp. Eu nu am vrut să pierd nici măcar o zi din viaţa asta, ştiind mereu că pot să fac orice, ştiind că pot să o iau oricând de la capăt şi că pot face orice altă meserie cât se poate de bine”.

A absolvit la clasa marelui actor şi profesor Alexandru Finţi şi a fost repartizată la Teatrul Dramatic din Arad. După doi ani, atunci când a fost organizat un spectacol de Revistă la teatru, CRISTINA STAMATE a avut un succes imens, iar încasările au început să crească… „Am devenit vedetă peste noapte. Nu mai puteam ieţi pe stradă fără să fiu recunoscută, mă invitau profesorii la orele de dirigenţie, mi se ceda locul la cinematografe” – declara actriţa într-un interviu. „Am simtit gustul succesului adevărat şi spuneam că nici în douăzeci de ani, la Bucuresti n-o sa am atata succes ca acolo. Si totuşi, mi-am luat inima in dinti si am incercat sa ma intorc in Capitala, unde era familia mea. Teatrele erau inchise, eram în plina epocă ceauşistă, iar posturi libere nu erau decât la Teatrul de păpuşi sau la Teatrul de Revistă. Nu ştiam ce să fac, ce să aleg. M-am dus la Andrei Şerban, din trupa căruia făcusem parte. Ce sa fac, Andrei?. Si el mi-a raspuns foarte înţelept: Teatru nu faci nici intr-o parte, nici in cealalta, dar la Revista, poţi să ajungi vedeta. Nu-mi pare rău ca am ales asta, cred că fibra mea interioară era pentru teatrul de revistă. De aia m-am lipit aşa de bine de genul ăsta. Publicul simte mai bine lucrurile şi, cumva, te alege, te recunoaşte. Făcusem şase ani de şcoală de coregrafie, dansul nu era pentru mine un mister, am ureche muzicala si pot canta foarte bine si, in plus, eram actrita de comedie declarata din start. Aveam deci toate atuurile. Pentru mine, a fost floare la ureche să joc Revistă”, potrivit unui comunicat de presă al Teatrului  de Revistă „Constantin Tănase”.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share