Cum alegi un cabinet stomatologic în Alba Iulia sau în orice alt oraș din țară?

Sănătatea danturii este a fel de importantă precum este sănătatea întregului corp, astfel că este în totalitate responsabilitatea noastră să avem grija de aceasta. Nu de puține ori, dantura este privită ca o carte de vizită a fiecăruia dintre noi, ce ne poate influența atât starea de sănătate fizică, cât și pe cea psihică. Cum așa? Foarte simplu! Un zâmbet sănătos este cel care ne poate oferi o stare de bine prin simplul fapt că ne dă un plus de încredere în propria persoană. Problemele de natură dentară sunt multiple și uneori chiar complexe, astfel că unica soluție pe care o avem în astfel de situații este aceea de a apela la serviciile unui cabinet stomatologic.

Cabinetele stomatologice se regăsesc în prezent într-un număr absolut impresionant, astfel că găsirea celor care îți pot asigura calitatea și rezultatele la care ai sperat, s-ar putea să îmbrace cu ușurință forma unei reale provocări. Dacă te afli într-o astfel de situație, am pregătit pentru tine o serie de sfaturi ce îți pot fi de folos în alegerea unui cabinet stomatologic în Alba Iulia sau în orice alt oraș din țară, adaptat complet nevoilor tale.

Experiența echipei de medici

Chiar dacă este dificil să evaluezi un cabinet stomatologic de la prima vizită, în mod cert o simplă căutare pe Internet te poate ajuta să înțelegi mult mai bine experiența pe care medicii unui cabinet o au, prin intermediul testimonialelor lăsate de alți pacienți. Experiența stomatologilor unui cabinet este un detaliu esențial de luat în calcul, acesta fiind direct proporțional cu calitatea serviciului oferit.

Aria de servicii acoperite

Cabinetele stomatologice oferă în prezent o gamă destul de largă de servicii, de la cele mai simple, până la intervenții complicate. În alegerea unui cabinet stomatologic, este recomandat să ții cont de portofoliul de servicii asigurat, pentru că este de prisos să cauți servicii de implant dentar în Sibiu în cadrul unui cabinet stomatologic care nu oferă acest lucru.

Dotările tehnice ale cabinetului

Tehnologiile și aparatura medicala utilizata în cadrul cabinetelor stomatologice avansează în mod constant, aducând beneficii atât stomatologilor, dar mai ales pacienților, care resimt din ce în ce mai puțin disconfort în timpul și după proceduri. În alegerea cabinetului stomatologic, îți recomandăm să ai în vedere și dotările tehnice ale cabinetului.

Calitatea materialelor utilizate

Nu mai reprezintă niciun fel de secret faptul că durata de viață a unei lucrări depinde atât de experiența medicului stomatolog, dar și de calitatea materialelor utilizate pentru lucrare. Un cabinet stomatologic care se respectă și care își respectă la rându-i pacienții, va utiliza întotdeauna materiale de calitate superioara, chiar dacă acest lucru implică costuri ceva mai ridicate.

Relația medic-pacient

Nu iîn ultimul rând, nu trebuie neglijată nici relația ce se creează inevitabil între medic și pacient în timp. Aceasta nu trebuie să se bazeze doar pe o încredere reciprocă, ci și pe o informare corectă, care să îl facă pe pacient să înteleagă mult mai bine problema cu care se confruntă și modul în care aceasta va fi abordată. Acest lucru va consolida încrederea și respectul reciproc, aspecte ce sunt extrem de importante și în domeniul medicinei.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!