Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Cum va arăta școala românească – Silvia Mareș, Pro România

Ca și în întreaga lume, în România, în media și pe rețelele de socializare, oficiali din sănătate şi experţi în educatie, asociații de parinti sau reprezentanți ai elevilor, ONG-uri dezbat astăzi avantajele şi dezavantajele redeschiderii şcolilor în această toamnă.

Tările din Europa, precum şi SUA, caută moduri în care pot relaxa restricţiile şi pot reporni economiile, fără a declanşa un nou val de epidemie. Dezbaterile se poartă între riscul de a răspândi virusul în continuare prin intermediul copiilor, criza economică ce capătă din ce în ce mai multă adâncime şi impactul carantinei asupra educaţiei copiilor, asupra dezvoltării lor socio-emoționale.

Unul dintre argumentele care favorizează redeschiderea şcolilor este acela că tinerii, în special copiii, au mai puţine şanse de a dezvolta simptomele COVID-19.

Totusi, toată lumea este de acord ca in combinaţie cu distanţarea socială, închiderea şcolilor a contribuit semnificativ la limitarea răspândirii virusului.

În acest context, al căutării de soluții pentru educație, miercuri, 15 iulie, World Vision România a prezentat rezultatele studiului „Cursa celor 30 de ani de educaţie în România. Unde suntem şi unde vrem să ajungem?”, în cea mai mare dezbatere online pe probleme de educație. Așa cum era de așteptat, la dezbatere au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale, ministrul educației, experți în domeniul educației, reprezentanți ai elevilor.

Directorul executiv World Vision România a atras atenția asupra faptului că nu putem vorbi despre o educație adecvată dacă suntem o țară cu o finanțare foarte mică pentru educație. Ca procent, astăzi România are un 2,89% din PIB alocat pentru educație, din care sub 1% alocat pentru învățământul primar și preșcolar. Iar această slabă finanțare se reflectă nu în salariile cadrelor didactice, ci în lipsa dotărilor corespunzătoare și a investițiilor în formarea cadrelor didactice., lucru care afectează în mod serios învățământul în prezent.

Ministrul Educației, Monica Anisie, a fost deliciul evenimentului. Dacă veți analiza discursul doamnei ministru prin comparație cu al Antoniei Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor vă veți întreba cine e ministrul și cine e absolventul. Merită să încercați.

Referitor la redeschiderea școlilor în septembrie, doamna ministru spunea ”Așteptăm din partea Ministerului Sănătății normele sanitare, în momentul în care acestea vor fi transmise, putem să luăm și anumite decizii. Până atunci nu putem să spunem că avem o decizie luată. Avem trei scenarii, le-am făcut publice. Putem să începem anul școlar pe 14 septembrie, dacă situația epidemiologică nu este gravă.”

Ministerul Educației ne propune 3 scenarii:

1.     reluarea școlii, în sala de clasă

2.     scenariul hibrid (jumătate la școală, restul online, alternativ) (în școli din mediul rural, dintre cele cu efective mici și cu număr redus de cazuri COVID, scenariul este realist; au conexiune Internet, camere web performante?)

3.     scenariul în care școala continuă online (din nefericire cel mai probabil)

„Ne dorim cu toții să nu existe o astfel de situație. Înțeleg nevoia ca elevii să revină la sala de clasă. Dar întotdeauna trebuie să ne gândim și la sănătatea copiilor, la siguranța lor, să nu neglijăm siguranța și sănătatea cadrelor didactice.”Doamna ministru ne spune că se ia în calcul și varianta descentralizării deciziei, chiar până la nivelul instituțiilor de învățământ. (a nu se reduce totul la pasarea responsabilității de la minister către unitățile de învățământ)

La întrebarea moderatoarei referitoare la formarea cadrelor didactice, doamna ministru spune că „a început deja; din mai, casele corpului didactic au început cursuri online; tot formarea cadrelor didactice e prevăzută în proiectul național CRED; obiectivul e ca toate cadrele didactice să fie formate pentru a preda în sistem online.” Cursurile CRED urmăresc formarea cadrelor didactice în vederea aplicării optime a noului Curriculum național, nu vizează strategii de predare on-line.

 

Fiind întrebată despre cum se va recupera materia rămasă restantă din anul școlar anterior, aceasta a răspuns:

„Ministerul pregătește ghiduri metodologice pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice și al elevilor, pentru perioada de recapitulare de la începutul anului școlar. Avem în vedere și activități remediale. Le vom prezenta foarte curând.”

Cât despre achiziția de tablete pentru elevi, doamna ministru declară că a fost finalizat caietul de sarcini și mai departe nu mai e treaba Ministerului Educației, ca și cum nu ar fi parte a aceluiași guvern.

Și, ca să încheie într-un mod optimist, doamna ministru ne-a relatat despre o ordonanță care „va cuprinde toate  măsurile necesare pentru ca elevul să nu fie în niciun fel prejudiciat și să aibă acces la educație”, inclusiv măsura sancționării cadrelor didactice.

 

Șerban Iosifescu, cercetător în științele educației, președinte ARACIP a pus punctul pe „i”: avem un sistem extrem de divers – nu putem avea același tip de politici și măsuri pentru școli care funcționează în condiții extrem de diverse.”

„E regretabil faptul că după 30 de ani nu putem vorbi despre garantarea dreptului la învățătură. Nu putem valida acest discurs cu achiziția a 250 de mii de tablete promise care nici măcar nu a ajuns în faza de achiziție directă. Mi-e greu să cred că vom ajunge să începem anul școlar cu bine, dacă în iulie suntem în faza de analiză”, declara Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Vorbind despre debirocratizarea sistemului de învățământ și despre nevoia de digitalizare a educației, Antonia spunea: „Chiar ieri am fost să îmi scot actele de studii de la liceu, am stat jumătate de oră pentru a semna în registre ca să scot un singur act. După ce ministerul face biblioteca școlară, ar trebui să se gândească pe bune cum să elimine aceste hârtii inutile. Ar economisi mult dacă am muta aceste lucruri în digital.”

În concluzie, de la factorii de decizie am aflat că analizăm, am constituit grupuri de lucru, elaborăm ghiduri, folosim drept perdea cursuri de formare oferite de proiecte europene în derulare, dar cu alt scop.

Ceea ce a rezultat în urma intervenției doamnei ministru este că așteptăm să vedem care este evoluția epidemiologică.

Mă gândesc că e vremea să ne pregătim pentru o activitate de tip blended learning. E tot mai evident faptul că aceasta va fi modalitatea de desfășurare a orelor.

 

  1. Administrația publică locală ar trebui să pună pe pauză campania electorală și să caute soluții pentru asigurarea de tablete sau laptopuri pentru elevi și cadre didactice, pentru asigurarea condițiilor tehnice de transmitere a lecțiilor din clasă.
  2. Ministerul Educației trebuie să regândească modalități de parcurgere a programei școlare a.î. să se recupereze materia pierdută și să se parcurgă și cea din anul școlar următor; să găsească soluții de pregătire a copiilor de clasa a VIII-a pentru EN în contextul schimbării programei școlare și al noilor tipuri de evaluări postate de minister. Este necesar să se realizeze o platformă de lecții on-line, o abordare unitară a predării-învățării. Tot ministerul ar trebui să propună soluții pentru elevii din grupuri dezavantajate și să organizeze cursuri de formare pentru profesori.
  3. Școlile trebuie să gândească planuri de organizare a claselor/ grupelor de copii; în ce măsură pot crea lecții/ clase în aer liber/ alte soluții – unele proprii, adaptate nevoilor specifice fiecărei școli
  4. Așa cum spunea unul dintre cei mai performanți directori de școală din județul Dâmbovița (fost director), distinsa noastră consultant, colegă și prietenă Anca Târcă să planificăm împreună cu consilierul psihopedagog al școlii un program pentru starea de bine a elevilor și a profesorilor, căci cea mai gravă pierdere a școlii în present este nu una de curriculum, ci una socio-emoțională.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share