Decorul interior – cum sa alegi parchetul sau pardoseala potrivită în funcție de nevoile tale

Pardoseala din lemn este plăcută din punct de vedere estetic, ușor de instalat și cuprinde modele de lemn natural care adaugă un element de căldură și bogăție aspectului general al casei. Deoarece parchetul din lemn este disponibil într-un număr mare de opțiuni, afla despre caracteristicile fiecărui tip de pardoseală din lemn pentru a face alegerea cea mai bună și potrivită casei tale.

Oficial Media - Decorul interior - cum sa alegi parchetul sau pardoseala potrivită în funcție de nevoile tale
Oficial Media – Decorul interior – cum sa alegi parchetul sau pardoseala potrivită în funcție de nevoile tale

Care sunt diferențele dintre tipurile de parchet?

  • Pardoseala laminată

Pardoseala laminată este un material sintetic de pardoseală care este fabricat prin fuziunea mai multor straturi, care include un miez HDF, un strat inferior rezistent la umiditate și o imagine fotografică a lemnului real cu un strat de protecție. Acest tip de pardoseală este foarte accesibil – reproduce aspectul lemnului real și este ușor de întreținut. Cu toate acestea, principalul dezavantaj al podelei din lemn laminat este că are o durată de viață limitată și se poate umfla în prezența umezelii. Odată ce pardoseala laminată este deteriorată, aceasta nu poate fi reparată și va trebui înlocuită.

  • Parchetul din lemn compus

Este foarte durabilă și oferă o bună rezistență la umiditate și zgârieturile produse de cei mici sau prin curățenie. Acest tip de pardoseală este prelucrată în fabrică cu lianți chimici și acoperită cu un strat protector. Avantaj este că are un strat superior de furnir din lemn real și poate fi șlefuit și lustruit periodic pentru a-și păstra aspectul. O alegere foarte comuna este parchetul dublu stratificat din stejar pentru aspectul lui estetic și designul său. Prin urmare, podeaua din lemn compus este o alternativă excelentă fiind ușor de întreținut și mai ieftină decât cea din lemn masiv folosită pentru case. Aceasta se poate găsit în magazine precum Valprestparchet.ro și alte magazine specializate.

  • Plăcile de pardoseală din lemn masiv

Plăcile de pardoseală din lemn masiv sunt alcătuite dintr-o singură bucată de lemn cu o grosime de 18 până la 20 mm. Are un aspect clasic care nu se demodează niciodată, este de lungă durată și poate fi șlefuit și lustruit periodic pentru a-și reda aspectul original. Dezavantajul este că este foarte scump, are tendința de a se umfla în condiții umede și de a se micșora în condiții uscate. Unele dintre cele mai populare specii de lemn care sunt folosite pentru podelele din lemn de esență tare includ stejar, arțar, cireș, nuc și mahon.

  • Pardoseala din bambus

Bambusul este un material extrem de durabil, deoarece crește mult mai repede decât copacii din lemn de esență tare. Scândurile de podea din bambus sunt fabricate prin comprimarea fibrelor de bambus la temperaturi și presiune ridicate. Acest material este în mod natural rezistent la umiditate, astfel încât inhibă creșterea mucegaiului. Deși bambusul este o formă de iarbă, bambușii mai mari sunt cunoscuți ca arbori de bambus datorită aspectului lor asemănător copacului.

  • Podeaua din plută

Acesta este realizat din scoarța stejarului de plută și este fabricat sub formă de plăci multistratificate. Stratul inferior este format din plută comprimată, stratul mijlociu este realizat cu plăci de fibre MDF sau HDF, iar partea superioară este realizată cu plută de bună calitate. Acest material de pardoseală lasă o moale sub picioare, oferă o bună izolare termică și fonică și este un material antimicrobian natural care este rezistent la mucegai, ciuperci și alți agenți patogeni. De asemenea, pardoseala din plută este ecologică, extrem de durabilă și este biodegradabilă.

Alege pardoseala în funcție de nevoile tale și bugetul alocat pentru amenajarea căminului, dar nu uita sa te gândești și la sustenabilitate. Variantele de mijloc precum parchetul dublu stratificat poate fi o alternativă considerabilă atunci când nu vrei să aloci o sumă extrem de mare pe pardoseală, dar vrei să o întreți ușor.

Sursă foto: unsplash.com

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!