Despre  BENDIS, ZAMOLXE și alte elemente ale svasticii dacice expuse la Pensiunea Retezat

În  județul  Hunedoara s-au păstrat cele mai multe vestigii dacice și romane.  Miturile străvechi îşi au şi aici, pe dealurile din jurul cetăţilor dacice, o străveche vatră.

Zeităţile feminine şi-au schimbat numele şi uneori atribuţiile, dar semnificaţia lor a rămas.

”Vechea Bendis a tracilor trăia şi în Artemis a grecilor, iar mai  târziu Diana romanilor a devenit în limba română Sânziana, pe care poporul român a sărbătorit-o prin pluralul numelui, Sânzienele, poate însumând mai multe zeităţi între care,  atât de firesc şi-au putut găsi locul şi Alea Frumoase“, scria etnologul Lucia Apolzan, în lucrarea „Aspecte ale culturii spirituale“, în 1981.

Petroșăneanul Daniel Roșca promovează mesajul din marca Ținutul Momârlanilor “Urmașii Geto-Dacilor din Valea JIULUI” astfel încât,  ținutul multi-milenar al momârlanilor își consolidează reputația și este pe calea cea bună, autostrada spre un brand regional de produse tradiționale & turistic recunoscut național și internațional. Și prin bunăvoința filantropului Emil Părău, cel care a aderat la această idee, petroșeneanul a devenit membru în juriul multor festivaluri,  a fondatoarelor comunității „Loja Pasionaților de Mărgele”, Ana și Marisha Zaporojan.

Zilele acestea,  iubitorii de artă și frumos  pot vedea expuse la Pensiunea Retezat, din Valea Jiului, parte din lucrările premiate la parada de bijuterii hand made intitulate sugestiv ”Dacia ” Art Festival de la Piatra Neamț și  realizate de Patricia Drăghiciu din Sibiu.

Ea este marea căștigătoare a unui sejur de recreere, dar și de documentare pentru viitoare proiecte, în care vor fi transpuse în obiecte de artă tradițiile și obiceiurile, legendele și miturile din ineditul și unicul ȚINUT AL MOMÂRLANILOR.

Și nu este o coincidență că,  tânăra creatoare are rădăcinile, în această zonă a Văii Jiului, de care vorbește așa de frumos.

”Eu sunt Patricia, locuiesc în Sibiu și sunt pasionată de artă și frumos. Pictez, creez bijuterii statement și unicat, organizez ateliere de creație pentru copii și familii, evenimente private și activități de teambuilding. Datorită lui Daniel Roșca și domnului Emil Părău am revenit pe aceste meleaguri, acasă. După cum bine știți,  am participat la Oradea cu o colecție de bijuterii, confecționate din mărgele mici, componente electronice și  cristale. Pentru mine, ceea ce fac este un hobby. Lucrările sunt unicat, de la ideea inițială și până la finalul produsului, poate dura și două și trei luni.  În colecțiile mele există mai multe teme. La multe dintre componentele electronice pe care le-am reciclat, le-am înconjurat de mărgele, de cristale  și pietre semiprețioase  și atunci, componetele care ar fi ajuns la gunoi  și poluau planeta, au devenit un  obiect de artă , de fascinație.

Îmbinarea de materiale  diferite într-o lucrare ,  are un rezultat spectaculos și la final  îți dă o satisfacție, că ai putut să faci ceva cu mâinile tale  și ai dus un lucru la bun sfârșit, care va avea un impact major asupra publicului vizitator” a ținut să ne declare Particia Drăghiciu.

La loc de cinste stă și lucrarea unicat realizată de creatoarea de artă din Polonia, Latosik Krystyna care a realizat piesa unicat dedicată  zeițelor Bendis, Meda și Kotys. Aceleași nume de zeițe poartă și cele trei cabane moderne de tip A, de la Pensiunea Retezat.

 În lucrările Patriciei se regăsesc zvastica –  simbolul solar, găsit pe tăblițele de la Tărtăria, pe coroana Reginei Maria a României, pe costumele populare românești, dar și simbolul geto- dac de la poarta  sanctuarului de la Sarmisegetuza

Svastica este atestată în toate culturile care s-au succedat pe actualul teritoriu al României, începând chiar din Paleolitic. I se mai spune şi Crucea Fulgerelor. Acest simbol sacru se afirmă îndeosebi în vremea Dacilor, pe stânci, în ceramică, pe monede, pe vârfuri de lance etc. Svastica este o cruce echilibrată cu braţele îndoite la jumătatea acestora în unghi drept, în sens invers faţă de mersul acelor ceasornicului, dar uneori şi în sens orar. De obicei, este orientată astfel încât toate liniile principale să fie orizontale, dar se găsesc şi variante în care aceasta este rotită cu 45 de grade. Sacralitatea Svasticii, cu o istorie atât de îndelungată, face ca şi astăzi să apară în arta populară românească, pe scoarţe, pe stâlpi de casă, pe costume, în ceramică etc., deşi, desigur, adevăratul sens al simbolului s-a pierdut demult. Acest semn străvechi nu e atestat doar în ţara noastră, ci aproape în toată lumea, din Europa până în Asia, din Africa până în America. În sanscrită, i se spunea SUASTIKA.

Toponimia tracică îngăduie aflarea uneia dintre denumirile Svasticii, asemănătoare celei sanscrite, anume SEGESTICA, pronunţată SEGHESTICA şi atestată ca oraş illyric. În limba Tracilor, deci şi a Dacilor şi a Illyrilor, SE apare şi ca prepoziţie, şi ca articol hotărât şi ca pronume relativ, aşa că toponimul poate fi înţeles ca SE GHESTICA şi tradus astfel: „Cel Norocos; Cel Favorabil; Cu Forţă; Care învinge”; cf. rom. să; se; găzdac „avut; bogat; înstărit; situat; chiabur”; a se găzdăci „a se îmbogăţi; a se pricopsi”; câştig; a câştiga. Din tracicul SEGHESTICA, devenit la un moment dat SEHESTICA, româna a moştenit cuvinte, apropiate de germ. Swastika: sfeştoc „mănunchi de busuioc, folosit la stropirea cu apă sfinţită” şi expresia bătaie la săvastoc „bătaie straşnică, zdravănă”. Sfeştoc trimite la sacralitatea vechiului semn, iar bătaie la săvastoc sugerează victoriile în lupte de altădată.

Svastica este încrustată pe două vârfuri de lănci dacice, una descoperită în Germania, iar alta, în Italia. Pe reversul vârfurilor, se află inscripţia ZOLMXES, o variantă a teonimului ZALMOXIS, ceea ce confirmă şi naţionalitatea luptătorilor care erau înarmaţi cu aceste lănci, dar şi legătura cu Misterele Zalmoxiene. În celebrul lexicon antic „Suidas”, scrie: „Zalmoxis; nume de Zeiţă”. Aşadar, Amândoi Gemenii Divini, născuţi la Netin-dava, în Dacia, Apollon şi Diana, aveau supranumele Zalmoxis. În acest sens, Svastica apare ca împletirea a doi de Z, ca o dublă iniţială a teonimului Zalmoxis, explicaţie pentru sacralitatea absolută a semnului la strămoşii noştri.

Dar simbolul se referea şi la alte divinităţi, Astfel, în panteonul dacic, după Zeii Supremi, cei mai slăviţi erau Patru Arhangheli – Orfeos, Dionysos, Oeagru şi Keramos, fiecare dintre ei patronând câte un anotimp, un punct cardinal şi câte un sfert dintr-o zi întreagă, cum ar veni astăzi, câte şase ore. Alături de aceşti Semizei, tot cu rang superior, erau slăviţi cei patru fii ai lui Keramos, Cabirii, invocaţi mai ales în timpul furtunilor de pe mări. Aşadar, aceste divinităţi cu puteri suprafireşti erau în număr de opt, câţi sunt şi Dacii de pe Arcul de Triumf, de la Roma, al lui Constantin cel Mare; se ştie că împăratul era de origine getică, născut în oraşul Naissus, din Moesia. Opt segmente, fiecare simbolizând câte unul dintre aceşti Semizei, are şi Svastica!

Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al creaţiei, al Genezei lumii, a celui ce şi-a aşezat pe primii 10.000 de fii- “pe poporul ales”- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn se găseşte pe capul zeului “DACIA” (DAKSHA)-fiind şi un simbol al apei, al potopului şi al materiei. Îl găsim şi astăzi peste tot cuprinsul vechii Dacii-ţara pe care EL marele zeu al genezei lumii a iubit-o aşa de mult” Ţara Zeilor”.
-Dar nu numai la noi ci şi peste tot în lume, îl vom găsi mai târziu,ca în vechiul alfabet heroglific egiptean având înţeles de apă. El apare persistent pe portalurile caselor ţăranilor daci, ori pe covoare,ori pe fote şi ţesături, aratând ca respectivii sunt aleşii fii ai lui DAKSHA a lui Dacia-pe care chiar dacă aparent ei l-au uitat, EL încă continua să-i protejeze pe ei,pe noi, fii lui iubiţi, primii fii ai genezei lumii.
SPIRALA DACICĂ este poate cel mai caracteristic, dar şi cel mai ermetic simbol al poporului nostru:-simplă, dublă şi în special triplă, ea probabil reprezintă viaţa veşnică ce ne-a hărăzit-o EL, DAKSHA zeul suprem şi zămisluitor-creator al poporului DAC.

Este semnul nemuririi naţiei noastre, al răspândirii noastre în spirală, spre Infinit, fără a ne uita niciodată, Originea.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media