Dispute aprinse în Parlamentul European pe „Fit for 55”

Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” este un set de propuneri de revizuire și actualizare a legislației UE și de punere în aplicare a unor noi inițiative cu scopul de a asigura conformitatea politicilor UE cu obiectivele climatice convenite de Consiliu și de Parlamentul European.

„Pregătiți pentru 55” se referă la obiectivul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. Pachetul propus vizează alinierea legislației UE la obiectivul pentru 2030.

Pachetul de propuneri urmărește să ofere un cadru coerent și echilibrat pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, care:

  • asigură o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social
  • menține și consolidează inovarea și competitivitatea industriei UE, asigurând totodată condiții de concurență echitabile față de operatorii din țările terțe
  • susține poziția UE de lider în lupta globală împotriva schimbărilor climatice

Propunerile din pachetul „Pregătiți pentru 55” sunt prezentate și discutate mai întâi la nivel tehnic, în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliului responsabile pentru domeniul de politică în cauză, înainte să ajungă la masa ambasadorilor la UE ai statelor membre în cadrul Coreperului. Au loc discuții pentru a pregăti terenul pentru un acord în rândul celor 23 de state membre referitor la propuneri.

Comisia a propus un set cuprinzător de modificări ale schemei existente a UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), care ar trebui să conducă la o reducere globală a emisiilor în sectoarele vizate cu 61 % până în 2030, comparativ cu 2005.

Ambiția sporită urmează să fie realizată prin consolidarea dispozițiilor actuale și prin extinderea domeniului de aplicare al sistemului. Propunerea vizează în special:

  • includerea emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS
  • eliminarea treptată a alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru sectorul aviației și pentru sectoarele care urmează să facă obiectul mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM)
  • implementarea Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională la nivel mondial prin intermediul EU ETS
  • creșterea finanțării disponibile din fondul pentru modernizare și din fondul pentru inovare
  • revizuirea rezervei pentru stabilitatea pieței pentru a asigura în continuare o EU ETS stabilă și funcțională

În plus, Comisia propune crearea unui nou sistem autonom de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier, pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea obiectivelor lor naționale în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Prin această propunere, ar trebui realizate reduceri de emisii de 43 % pentru aceste sectoare până în 2030, comparativ cu 2005.   Pachetul FIT for 55 va atrage dezvoltarea unor capacități de producție, locuri de muncă și va fi un scut de protecție, fără prededent, împotriva poluării.  Este vorba, între altele, de sistemul UE de comercializare a emisiilor, introducerea unei noi taxe pe carbon la importuri, standarde de emisii pentru automobile și camionete, utilizarea terenurilor și sectorul forestier.

Și totuși, în cadrul dezbaterilor care au avut loc în Parlamentul European, au avut loc dezbateri aprinse pe  această temă, europarlamentarul Cristian  Terheș, fiind destul de acid în intervenție, acuzând-o pe președinta Ursula on de Leyen, că e responsabilă de tot ceea ce se întâmplă la nivel european.

Ursula von der Leyen e responsabilă direct pentru creșterea prețurilor la energie, combustibil și mâncare în UE ca urmare a obiectivelor și mijloacelor utopice de combatere a emisiilor de carbon. 
„Dragi colegi, când Ursula von der Leyen și-a făcut campanie în acest plen, în 2019, să fie aleasă președinte a Comisiei Europene, a promis o Uniune Europeană mai puternică care să aducă mai multă prosperitate pentru cetățenii ei. La aproape trei ani de atunci, vedem o Europă mai slabă și mai mulți europeni săraci decât până acum. Avem milioane de europeni care nu reușesc să se descurce de la o lună la alta din cauza scumpirii prețului energiei, mâncării și combustibilului. Una dintre cauzele principale ale acestei crize este planul utopic, nerealist și nefactual al Ursulei von der Leyen de inginerie socială de a combate așa-zisele „emisii de carbon”. Și citez: „Emisiile trebuie să aibă un preț care să ne schimbe comportamentul”, a spus Ursula în acest plen în 2019.
Vedem acum că, de la început, obiectivul ei nu a fost să combată emisiile de carbon ci să ne schimbe comportamentul prin taxe și prețuri mai mari.
Vă îndemn, prin urmare, să votați împotriva planului „Fit for 55” care va genera mai multă sărăcie și va face UE mai puțin competitivă pe piața globală” a transmis colegilor săi,  europarlamentarul român.
”După votul FIT FOR 55 din această sesiune plenară a Parlamentului European (care propune ca începând din 2035 să se produca doar mașini cu zero emisii la țeava de eșapament, adica doar mașini cu motoare electrice) sunt la fel de convins că singura soluție viabilă și rațională pentru a reduce emisiile în transportul rutier este utilizarea tuturor tehnologiilor posibile:  motoare electrice hidrogenul și combustibilii alternativi . În opinia mea, aceștia din urmă sunt un element cheie în succesul decarbonizării transportului rutier, pentru următoarele motive:pe șoselele europene circulă în acest moment sute de milioane de autovehicule pe benzină și motorină. Acestea vor continua să circule și după 2035, iar reducerea emisiilor se poate face în acest caz doar prin trecerea de pe motorină și benzină pe combustibili alternativi nepoluanți; producătorii de combustibili alternativi vor fi stimulați să producă o cantitate mai mare de combustibili alternativi doar daca va exista cerere pe piață. Dacă vom trece 100% pe mașini electrice, nu va mai exista cerere pentru combustibili alternativi. Consecința? Emisiile nu vor scadea la nivelul dorit.  Prețurile mașinilor electrice nu sunt accesibile tuturor cetățenilor; infrastructura de alimentare a mașinilor electrice este subdezvoltată;-nu dispunem de suficiente materii prime necesare pentru baterii, iar trecerea exclusiv pe mașini electrice va crește dependența UE de China.
De aceea, tinta de 90% mașini electrice în 2035 (și nu 100%, cum verzii și stânga au votat la Strasbourg) este singura propunere viabilă atât pentru populație și cât pentru industrie. Utilizarea exclusivă a mașinilor electrice nu va reduce emisiile atât cât este necesar, dar va reduce drastic mobilitatea. Sper ca negocierile din Consiliu să conducă la o decizie ințeleaptă, iar textul să fie modificat în acord cu această realitate” a transmis și europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
”Sunt cumva derutată de căderea favorabilității pentru Uniunea Europeană în România. S-a întâmplat ceva. Pe de o parte, eu argumentez că lipsa informare și de comunicare, greșelile instituțiilor europene, lipsa de transparență, să vă reamintesc ce a fost cu contractele, cu vaccinurile. Pe de altă parte, greșelile guvernelor noastre care, atunci când eșuează ceva spun ”nu ne lasă Uniunea Europeană”. Încă nu s-au clarificat în mintea cetățeanului aceste puteri separate, ale guvernelor și parlamentelor naționale, față de cele ale Uniunii Europene, și atunci a scăzut încrederea în UE, este clar”, a spus și europarlamentarul umanist Maria Grapini.
Eforturile Bruxelles-ului de a lupta împotriva schimbărilor climatice s-au lovit miercuri, de un obstacol în Parlamentul European.
Luni de construire atentă a compromisului s-au prăbușit într-o serie dramatică de voturi plenare, când parlamentarii de stânga au respins o propunere de reformare a pieței de carbon a UE.
Deputații au trimis apoi reforma și două texte conexe înapoi comisiei,  pentru a ajunge la un nou acord. Este probabil ca această mișcare să întârzie progresul în privința unor părți din pachetul uriaș de legislație climatică al UE – cunoscut sub numele de Fit for 55, deoarece urmărește să reducă emisiile blocului cu 55 la sută în acest deceniu – deși mai mulți europarlamentari au spus că vor reelabora propunerile în câteva săptămâni. .
Sesiunea haotică, care a văzut emoțiile crescute, a evidențiat, de asemenea, o divizare cheie între taberele politice, cu o coaliție conservatoare care încearcă să protejeze industria de măsuri climatice semnificativ mai stricte și un bloc de stânga renunțând la un ritm mai lent de decarbonizare.
Preocupările tot mai mari privind plasarea unei sarcini prea mari asupra industriei europene i-au determinat pe europarlamentarii liberali și de centru-dreapta să se abată de la o reformă ambițioasă a pieței carbonului, aprobată de comisia de mediu a Parlamentului luna trecută, și chiar și parlamentarii de centru-stânga și-au slăbit poziția cu privire la unele elemente legate de acestea. taxa de frontieră pe carbon.
Dar, în sesiunea de miercuri, Partidul Popular European de centru-dreapta – al cărui parlamentar Peter Liese a condus lucrările la reformă – s-a alăturat altor grupuri de dreapta pentru a adopta amendamente care prevăd protecții și mai generoase pentru industrie.
„Și-au luat sprijinul de la dreapta și s-au așteptat să o facem verde”, a spus Jytte Guteland, un deputat principal din partea de centru-stânga Socialists & Democrats (S&D), al doilea grup ca mărime al Parlamentului. „Amendamentele au fost introduse și au transformat lacune în găuri negre… a fost prea mult.”
Înainte de votul asupra raportului final al lui Liese, liderul S&D Iratxe García a cerut o pauză de trei minute pentru a se consulta cu grupul ei,  starea de spirit din plen a devenit tensionată, S&D, Verzii și Stânga s-au alăturat apoi cu părți din dreapta și cu scepticii climatici de extremă-dreapta și chiar cu patru parlamentari PPE, pentru a vota împotriva raportului lui Liese cu 340 la 265 de voturi.
„Este respins”, a anunțat președintele Parlamentului Roberta Metsola, trimițând hohote de supărare și de triumf răsunând în toată camera. În câteva secunde, parlamentarii s-au lansat într-un joc de blamare politică.
„Aceasta este o zi proastă pentru Parlamentul European”, a spus Liese în mijlocul strigătelor și batjocoriilor altor parlamentari. „E o rușine. Extrema dreapta și socialiștii și verzii au votat împreună.”
Liderul Verzilor, Philippe Lamberts, a spus că PPE este singur de vină. „Nu poți improviza” după ce a petrecut luni întregi construind compromisuri între partide, a spus el. Europarlamentarul Verzilor Jutta Paulus a acuzat PPE că a încheiat acorduri cu „naziști”. Emma Wiesner, care lucrase la reforma pieței de carbon pentru grupul centrist Renew Europe, și-a exprimat dezamăgirea atât față de dreapta, cât și față de stânga. „Ne pierdem atât de mult impuls acum”, a spus ea. „Și pentru ce? Nu sunt sigur că vom câștiga prea mult din amânarea.”  Inima diviziunii dintre grupuri este nivelul de „ambiție”, adică cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră pe care reformele le-ar reduce. Comitetul de mediu a adoptat o poziție de stânga care prevedea reducerea emisiilor în sectoarele acoperite de Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al blocului cu 67% în acest deceniu, în creștere față de 61% propusă de Comisie. Piața carbonului este un instrument cheie pentru eforturile de la Bruxelles în domeniul climei, deoarece guvernează aproximativ 40% din emisiile UE.
Comitetul a dorit, de asemenea, să elimine treptat creditele de carbon gratuite pentru industrie – de fapt o subvenție pentru poluare – până în 2030, odată ce taxa UE la frontiera pe carbon va fi pusă în funcțiune. Dar, având în vedere majoritățile pentru acele poziții, cele mai mari grupuri ale Parlamentului au încheiat două jumătăți de acorduri pentru a le reduce. S&D și Renew Europe au convenit luna trecută să respingă eliminarea treptată a creditelor gratuite până în 2032, într-un semn din cap către facțiunile conservatoare ale Parlamentului.
În același timp, PPE și Renew au convenit asupra unui obiectiv de 63 la sută pentru reforma pieței de carbon, deși, spre consternarea S&D, doreau, de asemenea, o eliminare unică oarecum mai slabă a creditelor de carbon din ETS decât propusese Comisia. Deputații de stânga s-au îngrijorat că acest lucru ar avea ca rezultat mai multe emisii pe termen scurt, numind-o „linie roșie”.  Dar,  ceea ce a provocat cea mai mare zarvă în Cameră,  a fost decizia PPE de a se alătura parlamentarilor de dreapta și a comisiei de industrie pentru o eliminare treptată a creditelor gratuite în 2034, o poziție pentru care producătorii europeni de oțel și ciment făcuseră lobby – chiar și după ce S&D a susținut ținta de 63 la sută. Sentimentul de trădare a fost palpabil în rândul europarlamentarilor de centru-stânga. „A fost mai rău decât ne așteptam” au concluzionat aceștia.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!