Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Crin Bologa, a afirmat, marţi, că, la înfiinţarea acestei instituţii, România “era captivă unor reţele care fraudau resursele publice”, dar acum DNA este puternică şi “nu va face paşi înapoi în lupta anticorupţie”.
“Înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie în anul 2002, transformat apoi în Departamentul Naţional Anticorupţie şi în anul 2005 în Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost o necesitate a istoriei societăţii româneşti post-decembristă. Cetăţenii României erau dezamăgiţi, pentru că ţara era captivă unor reţele care fraudau resursele publice şi, de asemenea, puneau în pericol intrarea ţării în UE. Lupta anticorupţie era o condiţie esenţială pentru încheierea procesului de aderare şi este un factor determinant pentru menţinerea parcursului nostru european şi dezvoltarea societăţii româneşti”, a declarat Crin Bologa la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Direcția Națională Anticorupție desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție și asimilate cu acestea. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu. De asemenea, Direcția Națională Anticorupție investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară. Categoriile de infracțiuni aflate în competența Direcției Naționale Anticorupție:
- a) infracțiunile de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 289-292 Cod Penal);
- b) infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13/2 din Legea 78/2000);
- c) infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (art. 18/1- art. 18/5 din Legea nr. 78/2000);
- d) infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
În legătură cu infracțiunile de corupție mare și medie, legea stabilește trei criterii:
- a) valoarea mitei sau a foloaselor necuvenite este mai mare de 10.000 euro;
- b) prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro;
- c) infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale.
”În Uniunea Europeană, eforturile de control și de combatere a corupției au reprezentat și reprezintă, în realitate, moduri de construcție a statelor moderne și de consolidare a democrațiilor, bazate pe valorile statului de drept, în care legea protejează binele comun, cetățenii și drepturile acestora. În urmă cu două decenii, percepția publică în țara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupției la toate nivelurile sale și că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel. Dacă obiceiurile bune au nevoie de legi ca să dăinuie, și legile, pentru a fi respectate, au nevoie de asumarea unor principii morale la un nivel profund al societății. Înființarea Parchetului Național Anticorupție, ca o structură puternică în ofensiva împotriva corupției, a reprezentat un prim semnal al asumării luptei împotriva corupției de către România la cel mai înalt nivel și pe termen lung. În toți acești ani, țara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacității sale instituționale, prin creșterea nivelului de transparență și integritate în sectorul public și prin transformarea economică și democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat și mentalitățile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viața publică. Cu începuturi inerent timide și marcate de clarificări ale statutului, dificultăți organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinței politice de a asigura funcționarea acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză și bune practici în lupta împotriva corupției.
Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai așa se poate învăța din lecțiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătățiri a activității, în slujba societății și a binelui comun. O societate în care corupția este combătută riguros, care are mecanisme de control și echilibru, în care responsabilitatea decidenților față de cetățeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este unul generalizat reprezintă o societate puternică și stabilă. Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituții, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali. În acest efort comun, acțiunea instituției dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului și pentru prevenirea și înlăturarea conduitelor care riscă să îi încetinească sau chiar să îi blocheze dezvoltarea. Prin rezultatele sale, prin efortul susținut al procurorilor și al întregului personal din cadrul DNA, instituția a ajuns un reper în regiune și în Europa. Rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare au evidențiat de fiecare dată progresul gradual realizat în domeniu, dar și neajunsurile sau obiectivele a căror îndeplinire stagna. Sunt convins că fără contribuția decisivă a Direcției Naționale Anticorupție în combaterea corupției la nivel înalt și a corupției sistemice, societatea românească ar fi arătat cu totul altfel astăzi. România este acum un pol de stabilitate în regiune și un partener strategic pentru partenerii noștri din cadrul NATO și din Uniunea Europeană” a ținut să transmită în intervenția sa președintele Klaus Iohannis, prezent la aniversarea celor 20 de ani de activitate ai DNA.
Potrivit bilanţului de activitate al DNA, printre persoanele deferite justiţiei se află 400 de primari, 800 de directori de instituţii publice şi companii naţionale, 160 de procurori şi judecători, 60 de membri ai Guvernului (doi prim-miniştri, miniştri, secretari de stat), 40 de preşedinţi de preşedinţi de consilii judeţene sau 1.000 de poliţişti.
Printre altele, au fost trimişi în judecată 2.300 de inculpaţi pentru fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total de 300 milioane de euro.
De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni în valoare de peste patru miliarde de euro.
În ultimii 10 ani, valoarea totală a bunurilor date, oferite, cerute sau primite ca mită în dosarele trimise în judecată se ridică la aproximativ un miliard de euro.
În prezent, DNA susţine că investighează dosare cu prejudicii estimate la patru miliarde de euro.
DNA se ocupa de infractori? De cand? Eu credeam ca este o trupa de balerini. De ce nu se ocupa de infractori precum Arafat,Citu,si altii ca ei?