Efectele psihologice ale micului dejun

Considerat cea mai importantă masă din zi, micul dejun aduce un aport de energie care ne sporeşte şi susţine activitatea fizică pe parcursul dimineţii. Suntem deja familiari cu beneficiile pe care le aduce corpului nostru respectarea acestei mese. Efectele psihologice ale micului dejun nu sunt frecvent recunoscute, dar acesta are un rol important în sănătatea şi activitatea mentală.

În Europa Antică, prima masă după un post lung (seara, dacă se ţinea post în timpul zilei sau dimineața, după multe ore de somn), se numea sumar dis-jejuniis , în latină „a sparge postul”. Din acest termen s-a născut şi cuvântul francez dejeuner, de la care provine în limba română dejunul. Astfel, micul dejun reprezintă masa care întrerupe postul de după cină.

Performanţa academică

Cercetările au demonstrat o legătură puternică între micul dejun și performanța ridicată la școală. Un studiu din 2013 despre modul în care micul dejun afectează performanța academică și comportamentul copiilor a constatat că micul dejun zilnic este „asociat pozitiv cu performanța școlară îmbunătățită”.

Alte cercetări au sugerat că o creştere în calitatea micului dejun, adică unul care include alimente nutritive, a avut, de asemenea, un impact pozitiv. Copiii care nu iau micul dejun acasă sau la școală au fost mai puțin capabili să învețe. Foamea poate duce la note mai mici la matematică, deficit de atenție și probleme de comportament, emoționale și academice.

Mai mult, studiile arată că elevii care sunt adesea înfometaţi au mai multe șanse să repete o clasă. Aceste probleme au determinat multe școli să participe la programe de mic dejun școlar. Deși este adevărat că elevii pot alege să nu mănânce, ei au raportat că micul dejun le crește energia și capacitatea de a fi atenţi la cursuri.

Oferirea micului dejun la școală poate asigura, de asemenea, că studenţii primesc suficientă mâncare. S-a demonstrat că cei care mănâncă un mic dejun complet lucrează mai repede. Ei fac mai puține greșeli la problemele de matematică și au rezultate mai bune la testele de vocabular decât cei care au mâncat doar un mic dejun parțial. Arată, de asemenea, concentrare, vigilență, înțelegere, memorie și învățare îmbunătățite.

Efectele psihologice ale micului dejun

Într-un studiu din 2003, elevii au fost împărțiți în trei grupuri: Mic dejun, Fără mic dejun și Băuturi energizante. Acest experiment s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile, iar elevii au participat la teste de memorie și atenție.

Deci, ce au descoperit cercetătorii? Studenţii au arătat o scădere naturală a performanței cognitive pe parcursul dimineții. Cu toate acestea, această scădere a fost redusă cu mai mult de jumătate atunci când studenții au servit micul dejun. Micul dejun nu numai că îi ajută pe elevi să rămână mai atenți, ci și să aibă o memorie îmbunătățită pe tot parcursul zilei.

Copiii care participă la programele de mic dejun la școală prezintă o scădere a anxietății, depresiei și hiperactivitatii. Într-un studiu anterior, cercetătorii au descoperit că persoanele care au luat micul dejun au fost mai puțin deprimate și au perceput mai puțin stres decât cei care au sărit peste micul dejun. Totuși, rezultatele pot fi îndoielnice. Nu putem spune cu precizie dacă aceste beneficii au fost cauzate direct de micul dejun sau nu.

O analiză a constatat că lipsa micul dejun duce la scăderea zahărului din sânge. Această lipsă provoacă stare de spirit scăzută, iritabilitate și oboseală. Pentru a face bine creierului, este indicat să consumăm micul dejun, chiar dacă este o gustare rapidă.

Lorena Iordache

„O faţă care trudeşte atât de aproape de piatră s-a transformat ea însăşi în piatră! Îl văd pe acest om cum coboară cu pasul greoi, dar măsurat, către chinul său fără de sfârşit. Ceasul acesta, care este ca o respiraţie şi care revine tot atât de sigur ca nefericirea lui, este ceasul conştiinţei. În fiecare din aceste clipe când părăseşte înălţimile, coborând pas cu pas către viziunile zeilor, este superior destinului său. Este mai puternic decât stânca lui.”

„Îl las pe Sisif la poalele muntelui. Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră. Dar Sisif ne învaţă stăruinţa superioară care îi neagă pe zei şi înalţă stâncile. Şi el socoteşte că totul e bine. Acest univers fără de stăpân nu-i pare nici steril, nici neînsemnat. Fiecare grăunte al acestui munte plin de întuneric alcătuieşte o lume. Lupta însăşi contra înălţimilor e de ajuns pentru a umple un suflet omenesc. Trebuie să ni-l închipuim pe Sisif fericit.”

― Albert Camus, „Mitul lui Sisif. Eseu despre absurd.”

Distribuie acest articol Oficial Media