Egalitatea de gen este neglijată în prezent, în politicile de dezvoltare ale Văii Jiului

Săptămâna  trecută VALEA JIULUI a găzduit un eveniment internațional, care a reunit profesori, cercetători și studenți din România, Europa și SUA care studiază dezvoltarea durabilă și tranziția justă. Au avut loc laboratoare de creație, prezentări de proiecte și idei noi, bune practici de pe alte continente, dar și premierea celor mai implicați cetățeni.

Conform studiului -raport realizat de Mădălina Muscă și Elena Trifan și prezentat astăzi celor interesați, tranziția în Valea Jiului nu a fost o tranziție justă. În primul rând pentru că au fost și sunt suportate costurile acestui proces de către muncitorii, muncitoarele și comunitățile din zonă. Iar consecințele acestor decizii injuste se observă și în prezent, lipsa locurilor de muncă și a unor condiții decente de viață pentru o bună parte din populație stând drept dovadă.

Eliminarea cărbunelui din mixul energetic global și din utilizarea ca energie primară implică în primul rând anticiparea timpurie a duratei de operare a minelor și planificarea îndelungată și riguroasă pentru o tranziție justă. Acest proces a fost însă unul abrupt în cazul Văii Jiului,  iar lipsa unor măsuri de planificare anticipată care să adreseze eficient închiderea minelor, pierderea locurilor de muncă și lipsa unor măsuri reale de diversificare a economiei locale care să suplinească nevoile forței de muncă existente se resimt și la nivel personal și emoțional prin lipsa încrederii în viitor și a capacității de gestionare a problemelor comunității. În plus, direcțiile de intervenție, măsurile economice și de protecție socială adoptate s‑au adresat în mod exclusiv persoanelor care au lucrat în mine, în cele mai multe cazuri,  acestea fiind persoane de gen masculin.

Participarea-femeilor-in-tranzitia-justa valea jiului

Raportul are o perspectivă intersecțională care implică în analiză mai multe aspecte în ceea ce privește procesul de decarbonificare. Dacă istoric conceptul de tranziție justă a fost dezvoltat pentru a remedia și demonta diviziunea muncă‑natură, adăugarea dimensiunii de gen reprezintă un proces important de reconciliere a diferențelor de gen care sunt tradițional prezente în special în comunitățile miniere. Situația locurilor de muncă în comunitatea din Valea Jiului este marcată de trei fenomene îngrijorătoare care afectează calitatea vieții  locuri de muncă plătite prost, locuri de muncă precare și  migrația. Procesul de decarbonizare și închidere a minelor a însemnat pentru multe din femeile din Valea Jiului și că presiunea muncii salariate s‑a adăugat celei domestice și de îngrijire și/sau reproducere socială. Lipsa de acces la servicii publice de educație de tip creșă, grădiniță cu program prelungit, after‑school a însemnat punerea pe umerii femeilor, mai ales în cazul celor cu situații economico‑sociale instabile dar nu numai, a responsabilității creșterii și educației copilului/copiilor. De asemenea, în toate orașele avute în vedere de studiu există un nivel ridicat de stratificare socială, care se răsfrânge asupra calității discrepante a școlilor, în funcție de cartierele în care se află, iar reușita școlară a copiilor este condiționată de cele mai multe de ori de investiția resurselor financiare din partea familiei. Pentru a face față presiunilor financiare, multe dintre femei au ales , migrația ca strategie economică.Acest fenomen se răsfrânge atât asupra școlilor prin declinul demografic, asupra copiilor rămași în grija rudelor, bunicilor sau vecinilor prin creșterea absenteismului, abandonului școlar, al numărului de mame minore, dar și asupra vârstnicilor, pentru care femeile din familia extinsă sunt principala structură de sprijin. Astfel, lipsa sau insuficienta dezvoltare a infrastructurii educaționale și de îngrijire se corelează cu problemele legate de situația locurilor de muncă. Întrucât preocuparea pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen este neglijată în prezent în politicile de dezvoltare a Văii Jiului, se recomandă derularea unor proiecte care să urmărească sensibilizarea actorilor – cheie și a factorilor de decizie pe aceste teme (programe de training pentru autorități, funcționari publici), astfel încât, să le acorde o mai mare atenție în viitor. Colaborare cu COJES, desemnare unui expert în egalitate de șanse la nivelul fiecărei autorități locale – dezvoltarea unui plan local de egalitate de șanse între femei și bărbați. Serviciile sociale trebuie să adreseze probleme specifice care afectează majoritar femeile, cum ar fi problema violenței domestice, prin alocarea de resurse destinate centrelor de consiliere juridică, psihologică și socială și de adăpost. Totodată, pentru a reduce reincidența cazurilor de violență domestică, se recomandă înființarea unor centre de consiliere pentru agresori (pentru consiliere psihologică, terapie de grup). Nu în ultimul rând, este necesară adresarea problemei mamelor cu vârste tinere, problemă care reiese și din cercetare, prin programe specifice,  care să aibă ca obiective: prevenția sarcinilor în rândul fetelor cu vârste minore (prin activități școlare și extrașcolare) prin creșterea accesului la educație sexuală în rândul fetelor și băieților, acces la metode de contracepție gratuite în rândul minorilor;  incluziunea socială a mamelor tinere (prevenirea abandonului școlar, asigurarea unui venit pentru subzistență, îngrijirea copilului, programe de educare parentală). Alocarea și dotarea de spații în consilierea unei asistente sociale în care femeile să se poată organiza pentru sprijin comunitar în diferite probleme precum prevenirea violenței, îngrijire copii. Unele dintre femeile intervievate au venit și  cu o serie de soluții pe care le văd pentru revitalizarea zonei: în implicarea autorităților locale în crearea de întreprinderi publice care să ofere locuri de muncă în special persoanelor vulnerabile în sprijinirea antreprenoriatului local – fabrici de mobilă, fabrici de produse lactate, centre de colectare pentru fructe de pădure,în dezvoltarea turismului nu numai de iarnă, ci și de vară în valorificarea patrimoniului local și industrial – „Când se închide mina Vulcan o galerie să se facă muzeu și circuitul de la Mina” (șomeră, 30 ani) în centre de sprijin mamă și copil pentru victimele violenței domestice, programe speciale pentru tinere adolescente,care unt în risc de abandon școlar sau sunt în risc de a deveni mame adolescente, un centru de permanență sau un centru în regim de urgență, pentru fiecare dintre orașe, un centru de zi, dar și centre rezidențiale, care să deservească vârstnicii singuri. ”Recomandăm crearea unui grup de dezvoltare comunitară,  care sa fie centrat pe nevoile cu care se confruntă femeile, inclusiv femeile din comunități marginalizate din zonă, împuternicirea femeilor pentru ca acestea să găsească soluții în interiorul comunității, dar și să adreseze problemele cu care se confruntă autorităților. Pentru menținerea acestui grup recomandăm dezvoltarea de activități cu comunitatea în formate, locații și intervale orare accesibile femeilor din diferite categorii de vârstă și comunități. Pentru o mai bună capacitare a femeilor, recomandăm dezvoltarea de programe de consiliere în accesarea de finanțări pentru dezvoltarea de inițiative antreprenoriale ale femeilor. În ceea privește activitățile organizațiilor, încurajăm dezvoltarea de proiecte, care să răspundă nevoilor femeilor, așa cum acestea reies din acest studiu. Dintre acestea menționăm în special domeniul sănătății, unde recomandăm inițiative care să sprijine accesul la analize medicale gratuite, precum și domeniul educației și îngrijirii unde identificăm nevoia de after‑school, grădinițe cu program prelungit. Nu în ultimul rând, recomandăm dezvoltarea unei inițiative de politică publică, pentru recunoașterea muncii neremunerate, dar care e în folosul societății – respectiv munca de îngrijire și munca domestică – ca muncă și acordarea de beneficii sociale (pensii, asigurare medicală) pentru această muncă” arată în finalul raportului,  cele două autoare.

De luni 04.04.2022, până miercuri 06.04.2022, Centrul de învățare CRESC al Universității din Petroșani, coordonat de prof univ. hab. Felicia Andrioni,  a fost  gazdă a  sesiunilor de dezbateri, de analiză și de cercetare-diagnoză-acțiune derulate în parteneriat cu stakeholderii implicați: Universitatea din Liège (Belgia), Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Rhodes College SUA, Facultatea de Jurnalism a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Politehnicii din Timișoara. La eveniment au fost prezenți și reprezentanț ai societății civile din Valea Jiului, implicați în diferite proiecte, de impact, în comunitățile de unde  provin. Moderatorul evenimentului a fost jurnalista și hunedoreanca,  Sanda NICOLA, Université de Liège.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media