Frumoasele  costume populare  sunt sfinte icoane românești, pe care trebuie să le purtăm la zilele  de sărbătoare

La Biserica Sfântul Dimitrie din comuna Giroc, de lângă Timișoara, a avut loc ieri, evenimentul dedicat Zilei Costumului Popular Românesc, în prezența Înalt Preasfințitul Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului. 

Evenimentul a fost organizat în contextul Legii 103, Legea costumului popular românesc inițiată de europarlamentarul Maria Grapini și aprobată de Parlamentul României în 2015. Puțini sunt cei care știu de acest act normativ și prea puține autorități locale și nu numai,  care să marcheze acest eveniment, propus spre manifestare în a doua duminică a lunii mai. Sute de români, au venit îmbrăcați la acest eveniment în costume tradiționale,  din mai multe zone ale țării. Ambasadorii Văii Jiului și ai județului Hunedoara au fost CLUBUL DE PRESĂ, MUZEUL MOMÂRLANULUI – fam. Lucreția Mălinesc și Petre Gălățan și ANSAMBLUL JIENII PETROȘANIULUI.  CLUBUL DE PRESĂ a oferit înalților oaspeți prezenți la eveniment,daruri de suflet, tradiționale lucrate manual precum  și materiale de promovare a Văii Jiului, a stațiunii Straja și județului Hunedoara.

Minunatele costume  momârlănești, unice în România, au fost admirate și aprecite de cei prezenți la eveniment, momentele unice, fiind imortalizate acum cu jutorul tehnicii modern, care vor rămâne mărturie și generațiilor viitoare. Aceste costume asemănătoare  și fără a fi identice cu acelea din Mărginimea Sibiului aduc în prezent modele socotite de specialiști ca datând din vremea dacilor: cusute cu arnici negru — riguros cu motive geometrice străvechi — pe albul imaculat al pânzei de in sau de bumbac. Și da, pentru că, momârlanii din VALEA JIULUI  se mândresc cu acest port, care se pierde în negura timpului, ei, socotindu-se urmașii dacilor liberi, care au trăit pe crestele munților Retezat, Pasul Vâlcan și Parâng.

Predica Părintelelui Mitropolit IOAN al Banatului a fost axată, atât pentru  cinstirea Duminicii Mironosițelor, cât și pe imensa valoare a portului nostru popular, atât de vechi, spectaculos și felurit de la o zonă geografică la alta, tocmai pentru că femeile, fetele care ni l-au transmis de-a lungul secolelor erau cu adevărat credincioase creștine, iar slujitorii bisericii sfătuindu-le să respecte tradiția din străvechime în coaserea, împodobirea cu alesături (rîuri, altițe, chenare). Tradiție legată de modelul geometric al alesăturilor, de culorile tradiționale (alb, negru, roșu, galben, albastru), de materialul natural al iei, poalelor din portul feminin și al cămeșii bărbătești (in, borangic, cânepă, bumbac), pânză sau aba pentru ițari, lână pentru oprege, catrințe și vâlnic, borangic sau pânză topită de in pentru broboadă, pânză sau lână pentru obiele ori șosete, respectiv, piele pentru opinci.

” De sărbătoarea femeilor mironosițe, am vrut să punem în valoare și mirul, lucrarea minorosiței românce. Toate aceste costume populare care sunt expuse și îmbrăcate de credincioși și credincioase, astăzi, la parohia din Giroc, au fost împletite și țesute cu multă grijă și trudă de mame și bunici. Dacă ați observat, nu există costum popular unde să nu fie inserat și semnul sfintei cruci. De aceea,  mărturisesc cei care le poartă că se simt atât de bine în ele, au o stare sufletească deosebită, plăcută, mulțumitoare, fericită. Inclusiv doamna europarlamentar Maria Grapini a spus asta. De ce ? Aceste costume au fost țesute cu trudă și rugăciune și ce ar putea fi în minte mamelor atunci când țese o cruce, decât rugăciunea și gândirea către Dumnezeu. De aceea îndrăznesc să le numesc pe aceste frumoase costume populare sfinte icoane românești, pe care îi îndemn pe toți să le poarte măcar la zile de sărbătoare”.

Umanista Maria Grapini  a militat întotdeauna pentru tradiții, istorie, simbolistică națională, românism sincer și mândrie firească pentru tricolor. Reușita personală în ceea ce privește statuarea Zilei Naționale a Costumului Popular se transferă, astfel, în plan național, spre bucuria celor care țin la valorile României.

Eu regret că nu prea se știe în țară, în alte orașe, de această importantă sărbătoare a poporului român și nici nu se prea face nimic, nici autoritățile, nici societatea civilă din aceste județe. Primăriile organizează concerte de toate felurile și alte eveniment, dar ar trebui să marcheze în fiecare an și Ziua Costumului Tradițional Românesc, așa cum și eu organizez în Timiș și în Timișoara, an de an, împreună cu doamnele de la AFAR. Eu sunt cu sufletul la ea, fiindcă sunt inițiatoarea legii, dar mi-a plăcea ca din ce în ce mai mult autoritățile și școlile să conștientizeze că avem o zi a costumului tradițional românesc. Vreau să amintesc că eu,  atunci când îmbrac tradiționala ie românească,  parcă capăt altă stare. Sunt mai plină de energie și mai puternică. Mă simt foarte bine, sunt fericită. Nu știu care e legătura. Poate crucile încrustate pe aceste costume populare românești îmi dau energie. Vreau să mulțumesc AFAR și părintelui paroh de la Giroc, Marius Șonea, și evident, ÎPS Ioan, mitropolitul Banatului, care a venit în mod special să susțină Sfînta Slujbă aici la parohia din Giroc. Mulțumesc și Clubului de Presă Valea Jiului,  și ansamblului Ghiocelul de la Giroc, reprezentanților  Muzeului Momârlanului și Ansamblului Jienii din Petroșani.Duminică, a fost o mare sărbătoare, iar Dumnezeu ne-a ajutat cu o zi splendidă, cu multă lumină, căldură, soare și frumusețe. Le mulțumesc tuturor care au fost prezenți la Ziua Costumului Tradițional din România, de la Giroc Timiș.  În a doua duminica din luna mai, sărbătorim Ziua Costumului Tradițional din Romania, conform legii votate în 2015. Sunt bucuroasă că am am avut aceasta inițiativă în 2014. De atunci în fiecare an, îmbrac cu mândrie costumul popular și organizez acțiuni dedicate portului popular!”, a  transmis europarlamentarul Maria Grapini.

În curtea bisericii a a fost realizată și o  impresionantă expoziție de costume populare din diverse zone folclorice din România și care fac parte din colecția europarlamentarului  Maria Grapini și a meșterului popular Mihai Șipo, adevărate comori, deoarece unele aveau peste 100 de ani . La reușita evenimentului și-au   contribuit  pIasticiana timișoreană Mia Acatrinei,  Ana Elena Doroghi, femeie de afaceri din Sânnicolaul Mare, AFAR, inimosul preot paroh Marius Șonea și alții. După eveniment a urmat tradiționala agapă, bunul Dumnezeu oferindu-le tuturor o zi cu soare, în care, fiecare dintre participanți a simțit binecuvântarea Sa.

Am simțit, am  JUCAT și am trăit ROMÂNEȘTE, în marea familie de patrioți români, care, au nobila misiune de a duce mai departe, tradiția SFANTĂ lăsată din moși- strămoși și care, ne reprezintă, ca neam!

Distribuie acest articol Oficial Media
Share