Hora Unirii sus în stațiunea Straja

Turiștii, reprezentanții administrației publice locale, investitori, salvamontiști, dar și localnici din municipiul Lupeni  au celebrat Ziua Unirii Principatelor Române printr-o mare horă, a FRĂȚIEI și unității naționale, sus în Stațiunea Straja,  cu ocazia acestei zile importante, iar imagini ale evenimentului au fost postate pe mai multe pagini de socializare.

Au înfruntat frigul și ceața și au răspuns PREZENT la chemarea organizatorilor evenimentului dedicat Zilei UNIRII. Steaguri tricolore au fluturat deasupra stațiunii .

La data de 13 septembrie 1863, în tabăra de la Cotroceni, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a desfăşurat ceremonia de împărţire a noilor drapele naționale. Cu această ocazie, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a rostit o cuvântare deosebit de importantă:

„Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi,

Astăzi va fi una din cele mai însemnate în datinile noastre. Steagurile cele vechi aduceau aminte suveniruri triste, de  vreme ce ele înfăţişau ţările despărţite, astăzi voi primiţi din mâinile noastre steagul ce întruneşte culorile celor trei surori, aşa precum voinţa unanimă a românilor a unit pe capul nostru coroanele ambelor ţări. Steagurile voastre totuşi au fost  martore la întâmplări care doresc a fi păstrate; ele vor împodobi dar arsenalul român.

Primind steagurile cele noi, aduceţi-vă aminte pururi că vă încredinţez onoarea ţării.

Steagul e România! Acest pământ binecuvântat al patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea ţăranului şi a muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi copiii voştri!

Steagul este încă simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi a disciplinei ce reprezintă oastea.

Steagul este totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României.

Într-un cuvânt steagul reprezintă toate victoriile şi toate virtuţile militare care se cuprind în acele două cuvinte săpate pe vulturii români: onoare şi patrie!”.

Cu nume predestinat, Straja și Pasul Vâlcan au fost martorii tăcuți la bătăliile din Primul Război Mondial și pentru cinstirea eroilor a fost ridicată de cruce de fier și Schitul care poartă numele stațiunii. Crucea a fost construită în memoria soldaţilor români căzuţi în luptele de la Jiu în Primul Război Mondial, în octombrie 1996 de un inimos român, Emil Părău.

Ridicată la 1440 de metri altitudine crucea are 18 metri şi este electrificată. Lângă ea, trei ani mai târziu, a fost construită biserica schitului Straja, unde călugării se roagă neîncetat pentru sufletele eroilor noştri.

În luptele de pe vârful Straja, au căzut la datorie în 1916, 1524 de ostaşi români, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni.

”Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română” au cântat  la unison participanții și a fost o zi a solidarității, a speranței și a mândriei de a fi români. Un bun prilej de a se întâlni, în această minivacanță, românii  din toate cele mai importante zone istorice ale României.

S-au cântat și cântece patriotice cu nemuritoarele versuri: ”Noi, suntem români, noi suntem aici în veci stăpâni”.

România este mai frumoasă, mai puternică, mai strălucitoare când suntem uniți, la bine și la greu.

A fi bun român,  înseamnă să fii o persoană bună , oriunde și în orice colț al lumii te-ai afla. Înseamnă să știi să muncești cinstit, corect, serios, responsabil, să te comporți civilizat, să fii onest, educat, să vorbești frumos și corect limba ta, să fii atent, înțelegător, să dai și să primești ajutor cu bun simț, cu respect pentru tine, pentru familia ta, pentru societate, pentru neamul tău, pentru românii tăi și pentru țara ta.

Trebuie felicitați organizatorii evenimentului: Primaria municipiului Lupeni; Asociația Pro Straja și  Formațiunea Salvamont Lupeni și toți participanții, care au dat o lecție de patriotism semenilor noștri.

A fost și  o formă de recunoștință pentru toți înaintașii, care au făurit și au făcut ca țara noastră să fie liberă, independentă și suverană.

Unirea Principatelor, realizată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a avut loc pe 24 ianuarie 1859, când Adunarea a votat în unanimitate alegerea sa ca domn al Țării Românești, marcând astfel începutul statului național modern român.

Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, Biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal.

Lui i se datorează, spre exemplu, adoptarea unor legi care vizau organizarea noului stat:  legea comunală, cea a consiliilor județene, a contabilității publice, legea Curții de Conturi, legea camerelor de comerț și legea introducerii de măsuri și greutăți metrice și s-a preocupat de adoptarea legilor bisericești de numire a mitro­poliților și episcopilor și privitoare la autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. 

”Am fost fericit să realizez Unirea, visul secular al românilor” ,  a spus după investirea sa, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media