Implementarea strategiei  se va face cu sprijinul  Agenției pentru dezvoltare teritorială integrată Valea Jiului

Județul Hunedoara este unul dintre centrele producției de electricitate și agent termic pe bază de huilă  și de  producție de electricitate a României.

Pe teritoriul județului sunt localizate următoarele unități de producție ale CE Hunedoara:  cinci  blocuri energetice pe bază de cărbune ale termocentralei Mintia (5-210MW); și  Termocentrala de la Paroșeni (1-150MW). Cele  șase blocuri energetice reprezintă 1200 MW, întreaga capacitate a CE Hunedoara, și au generat, în 2020, 51,23% din întregul volum de emisii ETS al județului reprezentând 2,4% din emisiile ETS totale verificate la nivelul României Conform procesului de tranziție energetică  ce cuprinde  închiderea ultimelor exploatări miniere se va efectua etapizat până în anul 2032. Astfel, exploatările miniere Lupeni și Lonea sunt cuprinse deja într-un plan de închidere a minelor de cărbune în baza Deciziei CUE 2010/707. Închiderea subterană, reabilitarea și ecologizarea suprafețelor afectate vor fi efectuate până la finele anului 2026. La exploatările miniere Vulcan și Livezeni, lucrările de punere în siguranță sunt prevăzute a se încheia la finele anului 2030, iar reabilitarea și ecologizarea până la finalul anului 2032. Impactul economico-social până în 2030 al tranziției județului a fost analizat în cadrul unui studiu realizat de către Frankfurt School of Finance and Management finanțat prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale al UE. Studiul a utilizat modelul macroeconometric E3ME pentru modelarea efectelor tranziției la nivelul teritoriului. Modelarea a avut la bază prevederile PNIESC, dar a fost realizată înainte de definitivarea calendarului de închidere a capacităților de producție de electricitate pe bază de cărbune, conform proiectului Legii Decarbonării, precum și înainte de stabilirea celorlalte reforme și investiții de accelerare a tranziției la neutralitatea climatică din PNRR la care se face referire în cadrul secțiunii precedente. Din aceste considerente, scenariul PNIESC definit la nivelul studiului nu include efectul de accelerare a tranziției la neutralitate prin implementarea reformelor și investițiilor relevante din PNRR.

anexe comisia europeana

Potrivit CE Hunedoara, aprox. 50% din angajații din exploatările miniere au între 40 și 50 de ani, iar aprox. 36% au între 50 și 60 de ani. Majoritatea salariaților se află astfel concentrați în intervalele de vârstă 41-60 ani, la vârsta maturității, cei mai mulți fiind probabil familiști și susținători de familie și care se pot adapta cu dificultate la cerințele unor noi locuri de muncă. Deși impactul va fi resimțit cel mai acut la nivelul celor care sunt unici întreținători de familie, se poate aprecia că fiecare loc de muncă pierdut are potențialul de a afecta cel puțin alte 1,5 persoane, ceea ce poate face ca impactul acestor măsuri de decarbonare să fie resimțit de aprox. 3370 de persoane prin scăderea nivelului de trai, copiii sau tinerii aflați în întreținere fiind de asemenea afectați existând posibilitatea de creștere a riscului abandonului școlar și de intrare accelerată în câmpul muncii. PTTJ Hunedoara are obiectivul de a atenua impactul socio-economic al implementării reformelor prevăzute în PNRR pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic până în 2032, precum și pentru reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie şi de creștere a rezilienței. Din perspectiva contribuției la atenuarea efectelor tranziției la nivelul teritoriului, PNRR este planul național cu cel mai ridicat nivel de convergență cu PTTJ. Astfel, strategia teritoriului de accesare a oportunităților de finanțare din PNRR vizează prioritar investițiile din domeniile educației și sănătății, în vederea facilitării accesului populației la asistență medicală primară (cu precădere în mediul rural), combaterii abandonului școlar prin dezvoltarea infrastructurii educaționale, inclusiv pentru învățământul profesional și tehnic, și adaptării ofertei educaționale pentru meseriile digitale ale viitorului. Alături de acestea sunt vizate investițiile în construcția / reabilitarea de clădiri care să deservească copiii aflați în situații de risc de separare de familie, dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități, precum și construcția de locuințe pentru tineri, profesori și medici. În același timp, teritoriul este beneficiarul unui proiect de infrastructură de transport de interes național finanțate din PNRR, respectiv reabilitarea tronsonului feroviar Filiași – Tg. Jiu – Petroșani – Simeria.

Documentul strategic vizează transformarea și reconfigurarea zonei carbonifere Valea Jiului, formată din șase  localități urbane: Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Uricani, Petrila și Lupeni. Printre obiectivele vizate se numără optimizarea standardelor de viață și asigurarea în mod responsabil a tranziției Văii Jiului spre economia verde, crearea unui mediu economic diversificat, neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, axat pe consolidarea creșterii și competitivității IMM, susținute de inițiative în favoarea inovației și a antreprenoriatului local.

De asemenea, sunt vizate dezvoltarea coerentă și durabilă a turismului și industriilor creative, prin stimularea producătorilor locali, prin interconectarea zonelor turistice existente și conectarea cu regiunile învecinate, dezvoltarea durabilă a mobilității urbane multi-modale, prin consolidarea conectivității între orașele/ municipiile componente și zonele imediat învecinate. Operațiunile PTTJ sunt coerente cu măsurile din carul celor patru piloni de dezvoltare identificati prin startegia Văii Jiului, prespectiv îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare, diversificarea economică, inovare și antreprenoriat, valorificarea durabilă a specificului local; accesibilitatea mobilitatea și conectivitatea, prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport interregional și de legătură cu județele limitrofe. Se consideră că regenerarea urbană integrată a zonei va contribui semnificativ la promovarea branding-ul zonei și a identității locale la nivel național și internațional. Această strategie a fost realizată cu finanțare din partea Uniunii Europene prin Programul de Sprijinire a Reformelor Structurale și în cooperare cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene, în cadrul Inițiativei Valea Jiului. Inițiativa a fost dezvoltată în contextul lansării de către Comisia Europeană a Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziție, care are ca scop dezvoltarea strategiilor pe termen lung ca răspuns la provocările sociale și de mediu cu care se confruntă regiunile carbonifere. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îndeplinește rolul de coordonator național pentru implementarea Inițiativei Valea Jiului. Mecanismul de guvernanță al Strategiei va fi asigurat de Agenția pentru dezvoltare teritorială integrată Valea Jiului.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media