La Lupeni s-a constituit grupul de lucru local antitrafic și prevenirea adicțiilor

                     INFORMAȚIE- ÎNVĂȚARE ACȚIUNE-PREVENȚIE-IMPLICARE- DISEMINARE- PRIORITATE

Ieri, la Palatul Cultural Minerul la inițiativa CLUBULUI DE PRESĂ și a partenerilor de la ANTIP, EUROPOL și  INES a avut loc ședința noului grupul de lucru local antitrafic  și de prevenire a adicțiilor din municipiul Lupeni.

Întîlnirea a făcut parte din amplul  proiect CAMPANIA VIAȚĂ PENTRU MAREA FAMILIE DE PACIENȚI,  inițiat de Clubul de Presă Valea Jiului și Asociația pentru Protecția Pacienților Hunedoara și Timiș, care se desfășoară exclusiv prin implicarea activă a voluntarilor, dornici de a face o schimbare în bine, în comunitățile lor.

La eveniment au participat viceprimarul Iacob Mesaros, care a tras un semnal de alarmă și a condamnat lipsa reprezentanților unor instituții și organisme, ce trebuiau să participe obligatoriu la întâlnire,  mai ales că acțiunea a fost mediatizată, consilierii locali Rodica Cîmpean și Cristina Ciucu, directori de instituții de învățământ, reprezentanții DAS Lupeni, Poliția locală, voluntari din cadrul Subfilialei de Cruce Roșie, asistenții școlari și comunitari, reprezentanți ai altor ong-uri, care sunt împlicați în activități de educație, formare profesională, protecție socială, etc.

Invitatul zilei a fost comisarul șef Lucian  Ghidiu, de la ANTIP – Centrul Regional Alba Iulia, care coordoneză activitățile din cadrul județelor Alba Iulia, Hunedoara și Sibiu.

Au fost  diseminate ultimele informații legate de traficul de persoane, combaterea violenței domestice, traficul de droguri, cum prevenim astfel de acțiuni în comunitate, diminuarea infracționalității, etc.

Discuțiile au fost interactive, problematica fiind una complexă, participanții sesizând și cerând sfaturi specialistului, despre modului în care, pot interveni în situații clare.

Discuțiile au scos în evidență și faptul că, anumite instituții, încă tratează acest subiect cu superficialitate și de multe ori, nu cunosc situația din teren, iar  urmările au fost unele  și tragice ( sinucideri, tentative de suicide, viol săvîrșit asupra unui minor, agresiuni pe stradă, etc).

Din păcate, România e pe primul loc la „traficul de persoane”

 Aceasta este concluzia EUROSTAT, care a publicat un raport, ce acoperă un deceniu de date UE, privind traficul de ființe umane.  Suntem prima țară din Europa la traficul de carne vie, la prostituție, la prostituție infantilă, la trafic de minori și  pe un loc fruntaș la consumul și traficul de droguri.  Nu mai suntem doar o țară de tranzit, ci am devenit o țară consumatoare de substanțe psihoactive.

Parlamentul European și-a reafirmat angajamentul față de drepturile femeilor și egalitatea de gen, a salutat foaia de parcurs a Comisiei Europene  pentru drepturile femeilor și a aprobat Declarația de Principii pentru o societate egală din punct de vedere al genului.

Directiva UE antitrafic revizuită (2024) subliniază obligația statelor de a asigura  tratament medical victimelor traficului de persoane  și responsabilitatea acestora de a promova „formarea periodică și specializată profesioniștilor care ar putea să intre în contact cu victimele sau cu potențialele victime ale traficului de persoane, inclusiv (…) lucrătorii din domeniul sănătății, cu scopul de a le permite să prevină și să combat traficul de persoane și să evite victimizarea secundară, precum și să depisteze, să identifice, să asiste, să sprijine și să protejeze victimele”.

România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește Indicele Egalității de Gen iar cazurile de violență împotriva femeilor sunt răspândite. Asimetriile de putere între genuri sunt strâns legate de violența în relațiile intime, constrângerea sexuală și sexul neprotejat, toate aceste forme de abuz fiind amplificate în cazul traficului de persoane în scopul exploatării sexuale, cu efecte negative semnificative asupra sănătății.

Dintr-o perspectivă economică, traficanții exploatează vulnerabilitățile economice ale femeilor pentru a le forța spre prostituție atât în țară, cât și în străinătate. Toate supraviețuitoarele pe care le-am intervievat provin din medii sociale și/sau economice defavorizate, fără sprijin financiar semnificativ sau oportunități de educație și angajare. Lipsa siguranței financiare le-a făcut vulnerabile în fața celor care promiteau câștiguri rapide și un statut social mai ridicat. Sărăcia și marginalizarea socială sunt însoțite de lipsa educației și de o rețea socială de sprijin fragilă. Legătura dintre sărăcie, lipsa educației și vulnerabilitatea la exploatarea sexuală a fost subliniată în majoritatea răspunsurilor.

În 2023, 7 din 10 victime erau fete cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, iar majoritatea traficanților sunt adulți, cel mai probabil angajați în relații formale și având deja proprii copii. Victimele traficului de persoane se confruntă adesea cu o izolare socială severă, impusă de traficanți, ceea ce le limitează accesul la rețelele de sprijin familiale sau sociale atunci când solicită îngrijire medicală. În unele cazuri, victimele au amânat informarea familiilor despre problemele de sănătate din cauza sentimentelor de rușine și teama de a-și expune situația.

În plus, traficanții descurajau activ cooperarea și prieteniile între victime, prevenind astfel sprijinul reciproc. Drept urmare, supraviețuitoarele nu dispuneau de sisteme de suport individual sau comunitar,  care ar fi putut contribui la bunăstarea lor fizică și mentală, lăsându-le complet dependente de abuzatori sau traficanți în gestionarea problemelor de sănătate.

Modificările legislative recente,  impun obligația oricărui cetățean de a sesiza orice cunoștință despre un potențial caz de trafic sau exploatare a persoanelor vulnerabile și în special a celor care pot întâlni, prin natura muncii lor, victime ale traficului.  Atunci când cadrele medicale și alți profesioniști, cum ar fi Poliția, asistenții sociali, alte organisme implicate în combaterea acestor fenomene și reprezentanții din ong-uri sunt bine informați, pot colabora mai eficient,  se pot identifica semnele traficului de persoane și pot trimite cazurile la entitățile corespunzătoare. Iar grupul de lucru creat la Lupeni este un prim pas în campaniile care se derulează la nivel european, național, regional, etc.

Pentru a asigura o abordare coerentă și cuprinzătoare, coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane  va asigura coordonarea,  cu coordonatorii naționali pentru combaterea traficului de persoane sau cu mecanismele echivalente, cu organismele independente, cu agențiile UE și cu organizațiile relevante ale societății civile, care își desfășoară activitatea în domeniu, inclusiv în scopul contribuției coordonatorului UE pentru combaterea traficului de persoane la raportarea efectuată de Comisie din doi în doi ani, cu privire la progresele înregistrate în combaterea traficului de persoane. Educația și conștientizarea traficului de persoane, sunt esențiale în prevenirea și intervenția în cazuri de trafic.

Adolescența este o etapă de dezvoltare deosebit de importantă în viața unei persoane. În această perioadă, adolescenții trec printr-o multitudine de schimbări fizice, emoționale și cognitive. De aceea, este o etapă dominată de nevoia de independență, de explorare și … de comportamente riscante.

                                          Specialiștii vin cu un avertisment  dur pentru părinți și comunități

România a urcat într-un top european care arată că tot mai mulți adolescenți devin dependenți de consumul de alcool, tutun și jocurile de noroc.

România se află printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri de consum și dependență în rândul tinerilor de 15-16 ani.

Totodată, oamenii de ştiinţă adaugă adicții de ultimă oră, dar cu o răspândire şi efecte dintre cele mai grave. Se vorbeşte, astfel, despre cyber-adicţii, cyber-dependenţe sau adicţiile cyberasistate de tehnologie, de internet, tablete, telefoane, bloguri, jocurile video sau de reţelele de socializare, dar şi de muncă, sport, cumpărături, sex, etc.

Aceste informații provin ESPAD Report 2024  Results from the European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs, care a fost dat publicității zilele trecute. Rezultatele raportului și datelor ESPAD din 2024 reprezintă un punct de cotitură critic în înțelegerea epidemiologică a consumului de substanțe și a comportamentului de risc în rândul adolescenților în Europa.

Concluziile evidențiază nu numai o scădere a prevalenței și debutului de consum  precoce al substanțelor psihoactive tradiționale, cum ar fi alcoolul, tutunul și canabisul, ci și o transformare mai amplă în natura, vectorii și încadrarea socială a riscurilor în rândul adolescenților.

Tendința descendentă a consumului acestor substanțe este reflectată de creșterea comportamentelor de risc mediate tehnologic, inclusiv sistemele inovatoare de administrare a nicotinei, utilizarea din ce în ce mai omniprezentă a rețelelor sociale și jocurile de noroc, precum și utilizarea tot mai mare a produselor farmaceutice în scopuri recreative sau de automedicație.

Aceste vulnerabilități emergente par deosebit de pronunțate în rândul fetelor, reducând, dacă nu chiar inversând, tiparele istorice de gen în consumul de substanțe.

Examinate în această perspectivă istorică, rezultatele din 2024 dezvăluie atât modele persistente, cât și discontinuități structurale,  care pot fi dificile de abordat în cadrul abordărilor de prevenție, structurate în jurul unor probleme individuale.

Modificările structurale evidențiate de ESPAD, în schimb, indică valoarea abordărilor sistemice ale prevenției, care vizează promovarea bunăstării și capabile să integreze detectarea timpurie, adaptarea culturală și strategiile de construire a rezilienței pe termen lung.

Trebuie să continuăm activitățile de prevenție, iar cele mai comune forme rămân, programele socio-educative, întâlnirile interactive sau de conștientizare, la care trebuie să participe toți cei implicați în acestea începând de la instituțiile MAI, ministerele  Sănătății, Justiției, Educației, Biserica și societatea civilă.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media