LA MULTI ANI, tie, copilul de ieri si de azi!

LA MULTI ANI, TIE, COPILUL DE IERI SI DE AZI!

Toti oamenii mari au fost candva copii. Dar putini dintre ei isi mai aduc aminte.

De 1 Iunie, imbracati hainuta Micului Print sau straiele murdare ale Cersetorului, straiele povestilor adorate si retraiti macar pentru o zi cea mai frumoasa poveste din viata fiecaruia: Copilaria. Sa fim copilarosi si veseli, energici si pusi pe sotii, optimisti si plini de speranta.

Sa zambim si sa ne bucuram. Amintiti-va ca mai sunt doar doua saptamani pana la vacanta mare, va incepe interminabila noastra poveste in casa bunicilor. Acei batrani cu parul nins si fruntea brazdata de sudoarea muncii care mereu ne rasfatau si ne dojeneau cu vocea lor blajina.

Haideti sa fim din nou copiii de altadata, sa uitam de griji si de stres, sa mancam vata pe bat care ne colora buzele, sa ne murdarim pana la urechi de inghetata dulce la cornet fara sa ne fie rusine ca rad altii de noi, sa ne dam in calusei alaturi de copiii nostri si sa-i ”sarutam” sincer mana copilariei mame.

Imi aduc aminte cu drag, in timp ce scriu de basmele cu printi si printese, de toate povestile spuse de bunicul la gura sobei in toiul iernii, in timp ce bunica ne pregatea cina, si motanul ce torcea langa soba.

Nu pot uita nici ulita pitita printre pomii infloriti primavara, pe care ne jucam de dimineata pana seara, nici dealurile abrupte care gemeau de tipetele noastre si ne acompaniau jocul sub cerul senin, pe care mai trecea din cand in cand cate un avion, si de unde toti strigam in cor: ”Avion cu motor, ia-ne si pe noi in zbor sa ne faci aviatori!”

Adoram serile de toamna cand formam claca la curatatul porumbului si arta de a face felinare din dovlecii proaspat culesi, care ne luminau pana cand treaba era pe sfarsite si noi motaiam, dar bucuria era prea mare sa renuntam. Ascultam povestile vecinilor chemati sa ne ajute, eram rasfatatii bunicilor, pana si animalele din curte si intreaga natura parca erau partase la sarbatoarea culesului de struguri, porumb, fructe si la stransul fanului.

Iar mersul cu caruta in camp sa incarcam porumbul, si cand ne mai intepa si cate o palamida ramasa, era un adevarat obicei rural pentru noi, copiii satului, si mersul la furat de cirese cand ne alergau cainii si stapanii dupa ei si mersul la furat de nuci cand ne murdaream pe maini inainte de a incepe scoala, au ramas doar amintirile sufletelor noastre…

Au trecut anii, dar toate acestea au ramas basmul copilariei mele, si cred ca al tuturor, pe care il povestesc acum, cu mare drag si iubire copilului meu.

Retraiti-va copilaria intens, dragilor, fara urma de regrete, pentru ca in fiecare dintre noi este un copil care tanjeste dupa aceste momente unice.

Nu va fie rusine de varsta sau de barfele altora, fiti copiii de atunci, si uitati de societatea ingrata si rautatile ei pentru o zi.

Un sincer ” LA MULTI ANI!”, dragi copii de pretutindeni! DE IERI SI DE AZI!

Anca Dinu

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media