Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat au fost aprobate joi de Guvern și vor fi trimise Parlamentului pentru vot

Construcția bugetului pentru anul 2023 a reprezentat un proces responsabil avândî n vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, șocul prețurilor la energie, conflictual ucrainean), care reclamă resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară, în condițiile în care efectele pandemiei încă sunt resimțite la nivel național și global și la care se adaugă și alte provocări.
Prioritatea politicii fiscal bugetare în 2023, va fi marcată de o susținere financiară adecvată realizării ritmice și integrale a obiectivelor dezvoltării economico-sociale mai ales în condițiile crizei multiple al cărei sfârșit nu poate fi încă anticipat, fiind deosebit de important să se asigure, din timp, resursele necesare pentru depășirea dificultăților cu care ne confruntăm. Bugetul național și politicile fiscale, în ansamblu, constituie principalele pârghii de influențare a pieței, de corectare a derapajelor acesteia și de imprimare a evoluției societății românești pe o direcție cât mai favorabilă, în primă și ultimă instanță, pentru populația țării.

LG-11

Guvernul a aprobat joi cinci acte normative care creează cadrul pentru finanțarea României în 2023, respectiv Ordonanța de măsuri fiscal-bugetare 2023, strategia fiscal-bugetară pentru 2023-2025, legea plafoanelor bugetare, legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

”În ședința de guvern de astăzi aprobăm pachetul legislației bugetare pentru anul viitor. Discutăm de cele două proiecte ale Legii bugetului pentru anul 2023, strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor și, desigur, ordonanța de urgență care stabilește măsurile fiscal-bugetare. Ca de fiecare dată, și în acest moment subliniez faptul că am avut în vedere să elaborăm un buget realist și echilibrat, ținând cont de întreg contextul de securitate și contextul economic. Am avut în vedere realizările din anul acesta și, desigur, prognoza pentru anul 2023. Ca atare, vom continua programele de susținere economică, vom continua programele de susținere a investițiilor private și publice și, de asemenea, vom continua să avem în lista de priorități menținerea locurilor de muncă și protejarea cetățenilor de efectele creșterii prețurilor și, desigur, de efectele creșterii inflație. Venim, de asemenea, cu noi măsuri pentru susținerea persoanelor vulnerabile. Toate acestea sunt cuprinse în deciziile pe care le-am luat atunci când am întocmit bugetul la nivelul fiecărui minister în parte. Este pentru prima dată când, pentru bugetul pe anul 2023, realizăm o construcție pentru a asigura finanțarea programelor prioritare din toate domeniile de interes pentru cetățeni. Discutăm de 233 de programe incluse la finanțare. Aceste programe sunt rezultatul consultărilor membrilor Cabinetului și reprezentanților tuturor ministerelor. Aproape toate ministerele au bugete mai mari pentru anul viitor.  Trebuie să ducem mai departe politicile și programele pe care ni le-am asumat, pentru domeniul educației, pentru domeniul cercetării și inovării, pentru sănătate, pentru asistență socială, pentru economie, pentru agricultură și, sigur, pentru infrastructura de transport, precum și pentru siguranță și apărare. Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua, pentru că, așa cum am subliniat, avem nevoie în continuare să protejăm cetățenii de creșterea prețurilor și, desigur, de efectele crizei energetice. Domnule ministru, având în vedere că acestea sunt liniile principale pe care le-am avut în vedere la construirea bugetului pe anul viitor, vă rog să prezentați principalele date din cuprinsul legii” a spus premierul Nicolae Ciucă, la începutul ședinței de guvern.  Ministrul de Finanțe Adrian Câciu a anunțat că acestea vor merge de joi seara spre Parlament în vederea dezbaterii și votării de către forul legislativ suprem. Adrian Câciu a anunțat o parte din măsurile în domeniul drepturilor salariale și a pensiilor luate pentru 2023. „Majorarea începând cu data de 1 ianuarie 2023 a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, cu încadrarea în grila reglementată de legea cadru 153/2017”, a declarat Câciu. Conform acestuia, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora vor fi menținute la nivelul din decembrie 2022. De aceeași măsură vor beneficia și sporurile, indemnizațiile, compensațiile, primele și a celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte potrivit legii din salariul brut lunar.n În 2023, compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar se va face numai cu timp liber corespunzător, cu unele excepții.Ministrul a mai anunțat majorarea punctului de pensie incepând cu 1 ianuarie 2023 de la 1.586 la 1.785 lei, indexarea pensiilor militare de stat cu rata inflației, respectiv 5,1, la care se adaugă un procent suplimentar în funcție de data stabilirii dreptului de pensie și tranșele valorice alea acestora. Adrian Câciu a anunțat și acordarea unui ajutor financiar pensionarilor ale căror venituri nu depășesc 3.000 de lei. Cu declarații a ieșit și ministrul Marcel Boloș, care a anunțat că, la nivel guvernamental s-au luat decizii importante.   ”Guvernul a luat două decizii extrem de importante pentru persoanele și familiile aflate în vulnerabilitate. Referitor la cardul pentru alimente, s-a prelungit pentru întreg anul 2023 valabilitatea acestui card și acordarea lui pe întreg anul 2023, adică 250 de lei o dată la două luni. Plafonul de venit până la care se acordă această compensare a creșterii prețului la alimente a fost crescut de la 1.500 de lei la 1.700 de lei. De asemenea, guvernul a aprobat măsurile necesare pentru ca tranșa a patra de acordare a cardului de alimente să aibă loc în perioada 19 – 23 decembrie. Așadar, numărul de beneficiari de cardul pentru alimente este de 2,4 milioane de beneficiari, iar costul unei tranșe este de 600 de milioane de lei”, a anunțat ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș. A doua măsură așteptată de toți românii face referire la compensarea prețului la energie.  Se vor acorda 1400 de lei pe an, în două tranșe. Prima tranșă în februarie 2023, a doua în septembrie 2023, câte 700 de lei”, a mai anunțat Boloș. Sunt aprobate categoriile de beneficiari, respectiv: pensionari în vârstă de peste 60 de ani, cu venit mediu mai mic pe loc de consum de 2.000 de lei; pensionari fără limită de vârstă care beneficiază de pensie de invaliditate de până în 2000 de lei; persoanele cu dizabilități cu venit pe loc de consum de 2000 de lei. Numărul estimat al beneficiarilor este 3,9 milioane. Listele vor fi întocmite de Ministerul Muncii, iar mecanismul se va derula prin intermediul MIPE în parteneriat cu compania națională Poșta Română. Se pot deconta toate formele de energie – electrică, termică, gaze naturale, lemn de foc și alte forme de energie.

Cum se va utiliza cardul ? iată ce a răspuns ministrul ieri:Întâi de toate cardul este obligatoriu, pentru că, așa cum am menționat, el, dă dreptul titularului de card să beneficieze de compensarea prețului la energie. Apoi, în al doilea rând, factura care vine lunar acasă și pe care decide beneficiarul, orice locuință are mai multe tipuri de consumuri energetice, de la energia electrică până la încălzire, gaze naturale, și omul respectiv, beneficiarul de ajutor de încălzire decide care dintre facturi dorește să și-o achite din cei 700 de lei. Cu documentele justificative, împreună cu cardul pentru energie și cu cartea de identitate se poate prezenta la oficiul poștal. Acolo, oficiul poștal completează documentele necesare și eliberează, atenție, o dovadă privind plata de sume în mandat poștal pentru a certifica că operațiunea are loc. Deci, pe de o parte, avem prima modalitate, la oficiul poștal și, a doua modalitate, este cea prin direct prin intermediul oficiantului poștal, a poștașului în termeni cât mai simpli, care completează documentele necesare, eliberează aceeași dovadă și de-acolo revine responsabilitatea Poștei Române pentru ca să opereze plățile către furnizorii de energie. Am ales această modalitate pentru ca toate formele de energie, toate facturile pe care le primește o familie, o persoană considerată vulnerabilă, să poată să efectueze plăți către furnizorul de energie pe care şi-l dorește. Mai mult, ne-am gândit la persoanele vârstnice care în această perioadă o duc cel mai greu și care locuiesc la blocuri, care în această perioadă de timp au factura la căldură cea mai mare și de această dată pot să spun cu bucurie că pot, din ajutorul nostru pentru compensarea prețului la energie, să plătească căldura. Deci, cu alte cuvinte, factura care ajunge de la operatorul de energie, care furnizează serviciul de alimentare cu energie termică ajunge la asociația de proprietari și de acolo asociația de proprietari eliberează un certificat de validare a datoriei față de furnizorul de energie termică și cu respectivul certificat se operează la poștă aceste plăți pentru servicii în mandat poștal. Mecanismul este simplu, e mecanismul care în mod uzual îl făceam la furnizorul de energie pentru energie electrică, pentru gazele naturale sau îl făceam la asociația de proprietari. De această dată pe componenta de energie termică acest tip de plată se efectuează prin intermediul Poștei Române. Cardurile, am repetat, sunt fără valoare nominală, sunt deosebite de cardurile pentru vouchere sociale, pentru că le lipsește microcipurile și nu mai au partea de plastic necesară care, știți bine, la tranșa unu, dacă ne aducem aminte, câte greutăți am avut pentru ca să emitem aceste carduri. De această dată, cardurile, cum am menționat, sunt fără microcipuri, dar au element de siguranță, respectiv sunt imprimate prin intermediul codurilor de bară şi la momentul la care se prezintă la oficiul poștal se citește codul de bară de pe cardul de energie și se verifică dacă figurează în baza de date, care va exista la Poșta Română, și are loc tranzacționarea sau are loc – îmi cer scuze – efectuarea plății. Poşta Română, având Romfilatelia, care funcţionează în interiorul structurii sale, efectuează aceste operaţiuni de tipărire, emitere şi distribuţie a cardurilor de energie.” a explicat ministrul Marcel Boloș.

 

 

 

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share