Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

” Mă interesează securitatea populației, ci și avuția acestora, animalele din bătătură”

După ședința de guvern, ministrul Mediului, Mircea Fechet a răspuns întrebărilor jurnaliștilor legate de protestele ciobanilor, care spun că ” la Ministerul Mediului nu se iau măsuri împotriva atacurilor urșilor și că turmele le sunt decimate, nu mai știu ce să mai facă”.

Alertele în care se anunță prezența urșilor în habitatele urbane s-au înmulțit, iar câțiva dintre ei, mai agresivi au fost deja împușcați sau relocați în alte zone.

Iată ce le-a răspuns ministrul colegilor din presă : ”Am avut o discuție foarte constructivă, foarte frumoasă cu asociațiile ciobanilor. Cred că au fost șase sau șapte astfel de asociații. Ele provin, în general, din zona de munte și împreună am stabilit foarte clar unde se oprește competența Ministerului Mediului și unde începe, unde se oprește și unde începe competența autorității publice locale, Garda Forestieră, fondurile cinegetice ș.a.m.d. I-am asigurat că legislația în vigoare, respectiv Ordonanța 81, instituie măsuri care să permită îndepărtarea unor pericole cauzate de specia de urs brun. De asemenea, cred că, în urmă cu aproximativ două săptămâni, am trimis deja la Monitorul Oficial și întreb la fiecare câteva zile colegii câte dosare avem pentru ordinele de prevenție și pentru ordinul de intervenție.

Colegii îmi spun că sunt astfel de dosare, deja fondurile cinegetice încep să își facă treaba, încep să extragă acei urși problemă, în conformitate cu avizul Academiei Române; cota pentru prevenție și intervenție este de 220 de exemplare pentru anul acesta, în funcție de modul în care, se va epuiza mai repede sau mai târziu această cotă.

Vă comunic că sunt într-un dialog permanent cu reprezentanții Academiei Române, pentru ca, în măsura în care ordinul se va dovedi a nu fi suficient, în măsura în care vom avea încă probleme cu ursul și n-avem doar cu ursul, avem probleme și cu lupii, avem probleme și cu șacalii; mai devreme discutam cu domnul ministru al agriculturii despre pagubele pe care le fac și porcii mistreți în agricultura românească. Ceea ce pot să spun este că, în timp ce ne interesează măsurile de conservare a speciei de urs brun, pentru că sunt ministrul mediului, mă interesează la fel de mult sau mai mult securitatea populației, integritatea populației și vreau să mă asigur, tot timpul, că măsurile prin care protejăm nu doar viața oamenilor, ci și avuția acestora, animalele din bătătură, sunt cele mai bune și cele mai adecvate”.

Și totuși, ordonanța nu rezolvă cu adevărat problema interacțiunii dintre om și urs în comunitățile din România:

– avem nevoie de măsuri urgente pentru a interveni și pentru a preveni interacțiunea dintre om și urs, producerea de pagube materiale și pierderea de vieți omenești. Suntem datori să ne protejăm comunitățile;

– OUG-ul nu face decât să paseze niște responsabilități care reveneau Statului Român, prin Ministerul Mediului, către o celulă de criză formată din primar, vânător, medic și jandarm. Deși la nivelul administrației centrale se face referire la „expertiza profesională” care va sta la baza deciziilor, mă îndoiesc că vom găsi la nivelul tuturor comunităților locale gradul de competență necesar în gestionarea situațiilor urgente provocate de urși.

OUG vorbește despre o stratificare a măsurilor și a gradului de risc, însă felul în care este definit acest risc lasă loc la mult prea multe interpretări subiective.

– cel mai grav lucru este că pasăm o responsabilitate primarilor, fără a le oferi instrumentele necesare

-OUG-ul nu vine cu soluții pentru reducerea riscului, cu o strategie la nivel național, în care să detalieze, să explice și să implementeze (inclusiv prin alocări financiare) metodele de prevenție: metodele moderne de monitorizare prin GPS, care permit alertarea cu mult înainte de a ajunge ursul în zona locuită, folosirea eficientă a gardurilor electrificate, metode automate de alungare șamd;

– OUG se concentrează pe îndepărtarea urșilor prin diverse mijloace pe care atâtea instituții de la nivel central nu au reușit să le identifice, pe tranchilizare și relocare, mai ales că nimeni nu vrea să primească acești urșii problematici, ce ar trebui relocați

– În realitate, soluția pe care se concentrează de fapt, practic, acest act normativ este extragerea prin eutanasiere sau împușcare a urșilor.

– acest act normativ ar trebui completat cu o procedură detaliată și explicită, astfel încât soluția să fie una unitară, la nivelul întregii țări, iar deciziile să se ia la nivelul unei zone mai largi, nu pentru fiecare localitate în parte.