Mandri ca suntem romani? Seara in care democratia a fost facuta tandari la Paris. Vrem sa votam !

Cuvintele se rostogolesc cu dificultate. E vremea emotiilor. A celor care sunt insuportabil de greu de descris si de articulat. Cand usa ambasadei tarii tale ti se inchide literalmente in nas si in fata ei se posteaza sute de jandarmi, tot ce iti ramane de facut e sa strigi pe strada in gura mare : Vrem sa votam! Si au strigat mii de romani (am discernamant atunci cand avansez cifre) umiliti de un sistem pe care nu inceteaza sa il denunte si care, in mare parte, i-a impins pe drumul exilului economic. Faptele de la fata locului se stiu. Ele sunt penale in registrul juridic si insuportabile in plan simbolic. Oricine  tace dupa ce a trait Romania seara aceasta e complice cu o oranduire criminala care ne macina tineretea, visele si sperantele.

Sunt trei mari crime care s-au comis in orele ce s-au scurs  si care nu au voie sa ramana nepedepsite.image-2014-11-3-18445560-41-cozi-ore-intregi-diaspora

Crima economica

Oamenii umiliti reprezinta, de departe, cel mai mare si mai stabil investitor in Romania. Dragi guvernanti penali, noi va aducem oxigenul, cash-ul, trezoreria, malaiul. Noi va finantam cu dobanda zero o mare parte din cresterea economica a Romaniei. Miliardele de euro (sa ma ajute cineva cu cifra exacta caci vorbim despre foarte multi bani) care sunt deversate peste tara in fiecare an va tin pe linia de plutire. Domnita pseudo-Harvard, aratati cifrele, graficele, tendintele. Spuneti-ne sa stim si noi cat din PIB ni se datoreaza? Orice guvernare care isi dispretuieste intr-atat cel mai important investitor trebie sa plece.

Crima fata de cetatean

Atunci cand o oranduire vremelnica iti ingradeste un drept fundamental prevazut in constitutie, in speta acela de a-ti exercita votul, vorbim despre o democratie defecta, bolnava, infestata de cancer. Intr-o tara europeana, in 2014, c’est du jamais vu… Problema de logistica/logica poate fi rezolvata de baiatul de clasa a 4-a al premierului : Cand ai de pus mii de oua (voturi) intr-un cos si nu ai decat 5 maini (stampile) cat timp iti ia sa muti toate ouale? Orice argumente legate de logistica defectuoasa si neprevazut, nu stau in picioare. Nu alimentati pista falsa a organizarii paguboase. Nu despre asta vorbim. Cauza se afla la punctul trei. coada-la-vot-in-londra4-465x390

Crima penala

Avem evident de-a face cu acte premeditate de ordin penal. Nu sunt jurist, insa bunul simt trebuie sa ne impinga in directia denuntului si a procedurilor penale. A impiedica in mod vadit un drept constitutional trebuie pedepsit. Nu despre demisii simbolice vorbim aici ci despre plata unor daune care nu pot fi masurate suficient in cuvinte. S-au strans semnaturi, multe, s-au facut petitii. Cum se poate canaliza demersul acesa intr-o procedura juridica? PSD, frica ta se numeste DNA s-a strigat ieri la Paris.

Haideti sa fim lucizi. Suntem noi impotriva lor. E un razboi pe care tinerii acestei tari trebuie sa il duca si sa il castige. Media de varsta de la Paris de asta seara a fost sub 30 de ani. Au fost mai multe telefoane si filmulete decat la un concert rock la care banuiesc multi dintre ne-votantii de aici ar fi preferat sa asiste asta seara. Nu ne pot inchide gura si nu pot bloca wirelessul. Aliatii lor sunt babele cucuiete din deal fara conexiune. Si-au pus in cap fortele vii din aceasta tara si pentru asta trebuie sa plateasca (democratic). Suntem mai multi decat cred ei, suntem destepti foc si le vom face mandatele un cosmar. Nu suntem inregimentati politic, gandim cu mintea proprie si nu inghitim nici o galusca electorala.

Nu va lasati indimidati, spuneti lucrurilor pe nume, nu mai e timp de negociere : avem de-a face cu un cancer penal de care trebuie sa scapam. ACUM !

Dragi guvernanti penali, cum stim ca nu va e rusine, nu va vom cere sa va scuzati. Va vom combate. Feroce.

E si tara noastra si ne pasa…

Cristian Muresan, http://www.contributors.ro

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!