Măsurile și oportunitățile de finanțare europeană, dezbătute la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) în cadrul Conferinței „Antreprenor EU: oportunități de finanțare pentru dezvoltare durabilă”

Economia românească dispune de oportunități de finanțare prin programele europene „Next Generation EU” sau „Facilitatea de redresare și reziliență” care, fructificate, ar putea atenua șocurile crizelor actuale și pot compensa trei decenii de investiții reduse.

Acesta este unul din motivele pentru care Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), a organizat ieri, în Amfiteatrul A01 al UVT, Conferința „Antreprenor EU: oportunități de finanțare pentru dezvoltare durabilă”, dedicată dezbaterilor despre măsurile și oportunitățile de finanțare europeană accesibile în următorul orizont de programare.

Evenimentul a reunit responsabilii guvernamentali ai programelor europene, elita academică a Timișoarei, studenți, oameni de afaceri și viitori antreprenori din toate domeniile de interes.

Identificarea soluțiilor pentru susținerea mediului de afaceri prin fonduri europene, fiabilizarea absorbției de fonduri europene, simplificarea cererii de finanțare, specificul noii politici de coeziune, noul acord de parteneriat cu România pentru perioada 2021-2027, instrumentele și modalitățile de simplificare a atragerii fondurilor europene și respectiv de implementare a proiectelor sau formele de eliminare a obstacolelor transfrontaliere, au fost temele dezbătute în conferință. Invitații au susținut intervenții, discuții și prezentări, dar au și moderat un dialog util, ca instrumente practice pentru informarea tuturor celor prezenți în sală.

„Nevoile de investiții sunt mari, dar există încă întârzieri în punerea în aplicare a planurilor și în fluxul de noi fonduri care intră în economie. Capacitatea de absorbție a banilor europeni s-a dovedit a fi limitată, în mare parte din cauza unei birocrații excesive. Aceste evoluții ridică o serie de întrebări-cheie, în special în ce privește modul în care designul programelor ar trebui conceput și cum pot fi acestea puse în aplicare pentru a se concentra mai bine pe modalități realiste, eficiente, echitabile și durabile de cheltuire a banilor europeni. Rolul nostru este să construim punți, iar la finalul celor șase dezbateri, pe care le vom realiza în șase regiuni diferite ale țării, să grupăm și concluzii, într-o foaie de parcurs pentru finanțările europene. În acest an, am reușit să avem un dialog real si constructiv cu Guvernul, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, am trecut o dată în plus de la promisiuni la fapte. 73 de proiecte aprobate dar fără finanțare, pe domeniul digitalizării urmează, conform promisiunilor, să fie finanțate. Da, se poate! Îmi doresc să putem recomanda și să fie adoptați coeficienți de actualizare anuală în cadrul proiectelor, să fie redusă birocrația, să fim proactivi și să propunem soluții de accelerare a absorbției finanțărilor europene”, a declarat Cristina Chiriac.

Autoritățile guvernamentale și-au intensificat și ele eforturile pentru a atinge obiectivele de abosrbție eficientă a banilor europeni.

„Echipa ministerială pune foarte serios problema optimizării ratei de absorbție a fondurilor europene, aflată azi la un procent nemulțumitor, de 61%. Zilele trecute am semnat două ghiduri noi de măsuri de finanțare, prin care vom stimula proiectele cu componente de cercetare-dezvoltare și implementarea rezultatelor, ghiduri foarte utile. În PNRR avem multe oportunități pentru digitalizarea și pentru listarea la bursă a afacerilor cu scopul de a le dezvolta. Guvernul se concentrează pe identificarea zonelor unde se află sincopele liniilor de finanțare, pentru că observăm totuși o rată de supra-contractare pe anumite măsuri, chiar de 150%, dar nu toate contractele se duc la bun sfârșit. Încercăm să scădem nivelul de birocrație din proiecte, chiar dacă nu este ușor. În întâlnirea de acum două săptămâni, de la Bruxelles, în care echipa ministerului a fost primită de doamna Elisa Ferreira, Comisar european pentru Coeziune și reforme, domnia sa a subliniat un factor orizontal esențial pentru reformele UE, cel al egalității de șanse și implicării femeilor în antreprenoriat”, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Programele de finanțare cu fonduri europene reprezintă, tot mai mult, un domeniu al vieții economice care poate fi considerat strategic pentru viitorul României, iar rolul lumii academice este esențial în acest context.

„Universitatea de Vest din Timișoara a fost remarcată pentru strategia de dezvoltare a culturii antreprenoriale aplicată în activitățile de formare, fiind dată drept un exemplu pozitiv în cadrul studiului elaborat sub egida OECD și a Comisiei Europene, realizat de HEInnovate sub titlul „Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education in Romania”. Conferința de astăzi, pe care o propunem întregii comunități locale, concentrează dezbaterile asupra finanțărilor europene, facilitează schimbul de opinii și cunoștințe, obiective utile, cu siguranță, pentru sectorul antreprenorial local”, a spus Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.

Conferința a fost moderată de Ana-Cristina Nicolescu, conferențiar universitar Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor UVT, iar printre speakeri se numără: Secretar de stat – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Csilla Hegedüs, Președinta CONAF, Cristina Chiriac, Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, Vicepreședintă CONAF, Nicoleta Munteanu, Director Executiv AIMMAIPE Timișoara, Adrian Pășcuță, Director general adjunct ADR Vest, Adrian Mariciuc, Președinta CCIA Timiș, Florica Chiriță, Director sucursală Banca Transilvania, Cristian Iosif Țepeneu, Managing Partner REI Grup, Roxana Mircea Gena, Președinta CONAF Timiș, Silvia Terziu.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!