Miniștrii de externe și ai apărării din U.E adoptă astăzi documentul ce vizează BUSOLA STRATEGICĂ

Miniștrii Afacerilor Externe și ai Apărării din U. E.  se întrunesc  astăzi, 21 martie 2022 la Bruxelles. Reuniunea este prezidată de Josep BORRELL.

La 16 martie 2022, Consiliul  EUROPEAN a aprobat o propunere legislativă privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE). Propunerea va permite deblocarea rapidă a unor fonduri din cadrul politicii de coeziune și va ajuta țările și regiunile UE să ofere sprijin de urgență persoanelor care fug din calea agresiunii militare a Rusiei. În plus, statele membre vor putea utiliza 10 miliarde EUR în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), unul dintre cele mai mari programe de investiții publice ale UE în urma pandemiei. În aceeași zi, Consiliul a convenit asupra unei propuneri privind deblocarea a aproximativ 420 de milioane EUR din cadrul fondurilor din domeniul afacerilor interne. Consiliul European a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acțiunile sale militare ilegale, Rusia încalcă grav dreptul internațional și subminează securitatea și stabilitatea europeană și mondială. Consiliul European a subliniat dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin. Liderii UE au subliniat că UE va continua să coopereze îndeaproape cu vecinii săi și au reiterat sprijinul ferm și angajamentul acesteia față de suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și a Republicii Moldova. De asemenea, UE își va continua coordonarea strânsă cu partenerii și aliații în cadrul ONU, al OSCE, al NATO și al G7. La 10 și 11 martie, liderii UE s-au reunit la Versailles pentru a discuta despre situația din Ucraina. Aceștia au reiterat faptul că agresiunea militară a Rusiei încalcă grav dreptul internațional și subminează siguranța și securitatea la nivel european și mondial. De asemenea, liderii UE: s-au angajat să consolideze legăturile cu Ucraina și să o sprijine pe calea europeană; au salutat decizia procurorului Curții Penale Internaționale de a deschide o investigație; au solicitat ca siguranța și securitatea instalațiilor nucleare din Ucraina să fie garantate imediat; și-au confirmat disponibilitatea de a adopta rapid noi sancțiuni; au declarat că UE și statele sale membre vor continua să ofere sprijin politic, financiar, material și umanitar coordonat; s-au angajat să își manifeste în continuare solidaritatea și să ofere sprijin refugiaților și țărilor care îi găzduiesc.

20220311-versailles-declaration-ro

La eveniment este prezent și ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu. Având în vedere aceste circumstanțe, ministrul de Externe Bogdan Aurescu va susține necesitatea concentrării acțiunii UE asupra măsurilor care ar putea avea un efect concret și imediat în teren, precum sprijinirea tuturor eforturilor de detensionare a situației și de protejare a civililor prin crearea de coridoare umanitare sigure, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, gestionarea situației umanitare și a fluxului de persoane care fug de agresiunea rusă. În acest context, oficialul român va reitera eforturile semnificative întreprinse și măsurile concrete adoptate de România în sprijinul refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava, operațional din  9 martie.

nb

Totodată, ministrul Afacerilor Externe al României va reitera că, în contextul actual fără precedent, UE trebuie să reafirme perspectiva europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei.  În cadrul reuniunii comune a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării din statele membre UE pe tema Busolei Strategice, este vizată adoptarea documentului în perspectiva aprobării acestuia,  de către șefii de stat și de guvern la Consiliul European din 24-25 martie a.c.. Ministrul Bogdan Aurescu va sublinia contribuția importantă a acestui instrument în ceea ce privește consolidarea relației transatlantice și a complementarității UE-NATO. De asemenea, va evidenția contribuția Busolei la implementarea Strategiei Globale a UE, precum și la consolidarea capacității UE de gestionare a amenințărilor de tip hibrid și cibernetic. În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, va sublinia rolul important al Busolei în consolidarea sprijinului UE pentru statele din Vecinătatea Estică.

Tot astăzi, la Bruxelles, după amiază, are loc Reuniunea Consiliului Afaceri Externe, în formatul miniștrilor Apărării din țările membre ale Uniunii Europene.

Este un eveniment-cheie pentru politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, agenda reuniunii incluzând o sesiune în configurație extinsă, dedicată discutării și adoptării Busolei Strategice, în format comun cu miniștrii afacerilor externe și miniștrii apărării din statele membre ale UE.
Sunt preconizate dezbateri aprofundate cu privire la principalele linii de acțiune pentru consolidarea profilului Uniunii Europene, ca actor global pe scena internațională, dar şi pentru asigurarea protejării valorilor și intereselor europene.
”În contextul actual din Europa, relavanța strategică a României a crescut, iar țara noastră poate poate deveni un hub care să furnizeze securitate în zonă.
Vom discuta, în mod evident, despre situația din Ucraina, generată de agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse, precum şi demersurile de sprijin ale Ucrainei întreprinse la nivelul UE. La această sesiune a CAE vor participa, de asemenea, viceprim-ministrul/ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, dar și ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, prin videoconferință” a  ținut să transmită ministrul Apărării, Vasile Dîncu.

”O busolă te ajută să găsești drumul, iar „Busola strategică” pe care am elaborat-o la solicitarea Consiliului European va servi drept ghid operațional pentru dezvoltarea Uniunii Europene și pentru luarea deciziilor de către aceasta în domeniul securității și al apărării. Acum se îndreaptă spre miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, pentru a face obiectul discuțiilor acestora de săptămâna viitoare. Busola își propune să răspundă la trei întrebări: Care sunt provocările și amenințările cu care ne confruntăm? Cum să ne punem mai bine laolaltă mijloacele de care dispunem și cum să le gestionăm în mod eficace? Care este cea mai bună modalitate de a propaga influența Europei atât ca actor regional, cât și ca actor mondial? Analiza noastră globală a amenințărilor arată în mod clar că Europa este în pericol. UE se confruntă cu riscul pe care eu l-am denumit „restrângere strategică”. Aceasta poate fi percepută din trei puncte de vedere. În primul rând, impactul nostru economic devine tot mai circumscris. Acum treizeci de ani, UE reprezenta un sfert din bogăția lumii; peste 20 ani, nu va mai reprezenta decât puțin peste 10 %. Restrângerea noastră demografică evoluează în mod similar: până la sfârșitul acestui secol, Europa va reprezenta sub 5 % din populația lumii. Mai important, valorile unora dintre concurenții noștri economici sunt foarte diferite de ale noastre, fapt ce constituie o amenințare pentru puterea noastră normativă. UE trebuie să includă acest considerent în procesul de elaborare a politicilor sale, recunoscând că concurența pentru standarde mondiale joacă deja un rol în cursa pentru dominare în ceea ce privește inteligența artificială, tehnologia de tip cloud computing, semiconductorii și biotehnologia. În al doilea rând, scena strategică a UE este tot mai contestată, din cauza provocărilor din partea unor noi actori ambițioși, a demonstrațiilor de forță militară și a strategiilor de destabilizare care presupun război cibernetic și dezinformare. Au trecut vremurile în care pacea și războiul constituiau două stări perfect distincte. Ne confruntăm din ce în ce mai mult cu situații hibride care necesită o gamă largă de mijloace defensive, iar această situație va continua. În cele din urmă, sfera politică a UE se restrânge, iar valorile noastre liberale sunt tot mai contestate. În „lupta discursurilor”, ideea că valorile universale nu sunt, de fapt, decât constructe occidentale câștigă teren. Vechea ipoteză potrivit căreia prosperitatea economică va duce mereu la dezvoltare democratică a fost infirmată. În acest mediu strategic din ce în ce mai competitiv, UE trebuie să devină furnizor de securitate pentru cetățenii săi, apărând valorile și interesele noastre. În acest scop, UE va trebui să acționeze mai rapid și cu mai multă hotărâre atunci când gestionează crizele. Acest lucru înseamnă să anticipeze amenințările în schimbare rapidă și să-și apere cetățenii de acestea, să investească în capabilitățile și tehnologiile necesare și să coopereze cu partenerii pentru a îndeplini obiective comune. Astfel de măsuri, ne vor spori capacitatea de a descuraja atacurile și de a riposta la acestea, dacă va fi cazul. Principala valoare a forței militare nu este să ne permită să rezolvăm probleme, ci să ne ajute să împiedicăm ca problemele să fie rezolvate în detrimentul nostru. Iată de ce Busola strategică propune o capacitate a UE de desfășurare rapidă a forțelor pentru întregul spectru de acțiuni prevăzute în tratatele UE.Încercările din trecut de a desfășura rapid forțe UE n-au avut decât un succes limitat. Totuși, Busola strategică își propune să confere acestor desfășurări un caracter operațional mai prompt și eficace, în trei moduri. În primul rând, ar urma o abordare modulară, componența lor fiind definită de scenarii concrete și consolidată prin formare comună, mai degrabă decât să fie poziționate în prealabil ca forță permanentă. În al doilea rând, ar exista orientări clare care să precizeze că misiunea este cea care determină tipul și dimensiunea forței, și nu invers. Și, în al treilea rând, ne-am putea intensifica eforturile pentru a depăși diversele deficiențe care ne îngreunează de mult timp capacitățile operaționale, cu acțiuni clare care să fie prioritare. Toate acestea vor necesita atât legitimitate, cât și flexibilitate. Cine ar trebui să decidă și în ce mod să fie puse în aplicare deciziile? Fără a contesta principiul unanimității, este posibil să se acționeze creativ prin activarea anumitor dispoziții, cum ar fi abținerea constructivă sau articolul 44, care permite crearea de coaliții aprobate de Consiliu. Mai presus de toate, avem nevoie de voință politică, fără de care nimic nu este posibil, și de eficacitate operațională, fără de care nimic nu are rost.Cu toate acestea, UE nu ar trebui, de bună seamă, să-și limiteze acțiunile la desfășurarea de forțe militare. Busola strategică se axează, în același timp, pe securitatea cibernetică, maritimă și spațială. Pentru a anticipa amenințările, Busola propune să se consolideze capacitățile în materie de informații operative și să se extindă seria de instrumente pentru contracararea atacurilor hibride și cibernetice, precum și a dezinformării și a ingerințelor străine. De asemenea, busola stabilește obiective de investiții pentru a înzestra forțele noastre armate cu capabilitățile necesare și cu tehnologii inovatoare, astfel încât să acoperim lacunele strategice și să reducem dependența tehnologică și industrială. În cele din urmă, permiteți-mi să subliniez că acest efort nu contrazice în niciun fel angajamentul Europei față de NATO, care rămâne în centrul apărării noastre teritoriale. Acest angajament nu ar trebui să ne împiedice să ne dezvoltăm propriile capabilități și să desfășurăm operațiuni independente în vecinătatea noastră și dincolo de aceasta, mai ales atunci când atenția factorilor de decizie din SUA ar putea fi concentrată în altă parte (nu în ultimul rând în regiunea indo-pacifică). Responsabilitatea strategică europeană este cea mai bună modalitate de a consolida solidaritatea transatlantică. Acest concept se află în centrul noului dialog privind securitatea și apărarea dintre SUA și UE. Însă toți europenii ar trebui să înțeleagă că Busola strategică nu este o baghetă magică. Statele membre ale UE sunt cele care vor decide dacă schimbările geopolitice de astăzi vor însemna un alt semnal de alarmă care va fi ignorat, iar noua dezbatere despre apărarea europeană încă un start greșit. Busola strategică ne oferă ocazia să asumăm în mod direct responsabilitățile Europei în materie de securitate, în fața cetățenilor noștri și a lumii întregi” a transmis Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share