Monumentul este inclus și în proiectul european “Ruta împăraților romani”

Amplasată într-o zonă de aproape șes, pe drumul național care face legătura între orașele Hațeg și Caransebeș, fosta capitală a Daciei Romane se deschide călătorului chiar de la intrarea în comuna hunedoreană Sarmizegetusa.

Zidurile cetății se pot observa din drum, iar turistul care oprește pentru a vedea cetatea are la dispoziție o parcare chiar în fața porții de intrare în incinta monumentului istoric.

Nu se știe cu exactitate data la care a fost întemeiat orașul care a beneficiat, încă de la început, de o situație fruntașă în cadrul provinciei. Se cunoaște că pe una dintre monedele din bronz emise la Roma, un sesterț, este redat ritualul religios de fondare a coloniei romane. Pe aversul monedei se poate observa chipul împăratului Traian, iar pe revers este prezent un personaj uman care trage o brazdă de pământ în interiorul căreia se vor ridica zidurile de incintă.

“La Sarmizegetusa guvernatorul D. Terentius Scaurianus trebuie să fi fost cel care, în numele împăratului, îmbrăcat în cinctus gabinius (toga cu acoperământ pentru cap), va mâna plugul ce va marca limitele viitorului oraș, lăsând nearate zonele unde se vor poziționa porțile coloniei. Ar fi fost interesant ca acest lucru să se fi întâmplat imediat după încheierea războiului, însă acest important funcționar și-a desfășurat magistratura cândva între 107-112, dar nu se știe exact când a început-o și când a terminat-o.

Prin urmare, datarea exactă a acestui important moment din viața orașului rămâne, încă, o enigmă neelucidată”, afirmă doctorul în arheologie Gică Băeștean, șeful secției Muzeul Sarmizegetusa, parte a Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva.

Populația care locuia în acest areal se cifra la aproape 20.000 de oameni. Orașul dispunea însă și de un teritoriu în care se dezvoltau activități agricole sau așezări de rang inferior, cum au fost Germisara (actuala Geoagiu-Băi) sau Aquae (Călan Băi). Vizitarea monumentului istoric începe cu amfiteatrul care captează imediat atenția turiștilor.

Construcția este una de mari dimensiuni și putea primi în tribunele din piatră circa 6.000 de persoane.

Aici se desfășurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii își ocupau locurile într-o ordine foarte strictă. Pe băncile de piatră din primele rânduri se așezau aristocrații orașului, apoi cei din ordinul equestru, oamenii de afaceri, iar ultimele rânduri erau rezervate pentru oamenii de rând și femei. În zona amfiteatrului se mai află templul dedicat lui Aesculap și Hygia, zeii protectori ai medicinei.

Mai sunt și alte temple, între care cel al zeiței Nemesis, care proteja și norocul, mai ales că gladiatorii aveau nevoie de așa ceva în timpul luptelor. Între templele de la intrare și zidurile orașului propriu-zis se poate observa un fragment dintr-un drum imperial, care, odinioară, era o rută importantă de circulație de la Vest spre Est.

La intrarea în oraș se află una dintre cele mai importante clădiri, palatul procuratorului financiar al provinciei, un personaj foarte important. Acesta era un fel de ministru de finanțate care se ocupa de strângerea taxelor și impozitelor, doar că avea o contribuție mai importantă în partea armatei. Ajungem în forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul în care se intersectau drumurile principale, partea de nord a intrării fiind mărginită de câte o fântână publică. Curtea forumului era placată cu blocuri de marmură, iar de acolo se trecea în basilica, o clădire de domina prin înălțimea sa întreg ansamblul arhitectonic. Din acest spațiu se putea intra în curia, locul în care decurionii discutau problemele importante ale orașului, prezidați de doi primari.

“În zona forului se găseau și taberna, magazine. Înainte ca forul să fi îndeplinit funcții politice, administrative, era locul unde cetățeanul roman se ducea să schimbe produse. Astfel avem știință de forum boarium (piața de animale), forum piscatorium (piața de pește), forum oleatorium (piața pentru uleiuri). Sistemul de canalizare, blocurile de piatră, tuburile ceramice și conductele de plumb ne îndreptățesc să înscriem metropola Daciei alături de marile orașe ale Imperiului Roman, care au însemnat etaloane și standarde de urbanism și civilizație la cel mai înalt nivel”, menționează specialistul consultat Gică Băeștean.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în reprezintă vizita Regelui Carol al II-lea, în anul 1934. Însoțit de fiul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Regele Mihai a revenit în 1935 la Ulpia Traiana, alături de colegii săi de școală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fie în anul 1997, alături de Regina Ana. De-a lungul timpului, însă, între personalitățile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuși sau istoricul Nicolae Iorga. Este important ca vizitatorii să treacă și pragul muzeului de la Sarmizegetusa, obiectiv situat chiar peste drum de monumentul istoric.

“Noua expoziție de bază se dorește o îmbinare între vechi și nou, între trecut și prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2.000 de ani”, spune dr. Gică Băeștean.

În prima sală a muzeului sunt prezentate începuturile Sarmizegetusei, cu soldați din Legiunea III Flavia Felix, piese originale de echipament și reconstituiri ale acestora. Se mai pot vedea gladiatori și o machetă a amfiteatrului. În cea de a doua sală sunt prezentate câteva fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau forul orașului, dar și tăblițe cerate pe care se putea scrie cu ajutorul unui styllus din fier sau bronz. Vizitatorii mai pot vedea instalații folosite de romani, inclusiv fragmente din țevi de plumb folosite pentru aducțiunea apei sau modelul de încălzire centrală utilizat în locuințe.

Muzeul mai prezintă piese folosite în agricultură, comerț și jocurile care practicau în capitala Daciei Romane.

Lucrările de conservare şi restaurare a amfiteatrului roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sunt în grafic şi se vor încheia la timp, la finalul acestora aici fiind posibilă organizarea unor spectacole tematice la care vor putea asista, din gradene speciale, peste 500 de spectatori, au sublinit reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara şi specialiştii care se ocupă de acest proiect.

De asemenea, în funcţie de tipul de spectacole, în arenă vor mai putea fi montate 250 de locuri pe scaune mobile, precum şi o scenă pentru evenimente.

Lucrările de conservare şi restaurare presupun, printre altele, remedierea a ceea ce s-a deteriorat în timp – prin îndepărtarea mortarului de ciment, operaţiuni de curăţare, retuşuri de zidărie – acolo unde este cazul, amenajarea suprafeţei arenei şi montarea unui iluminat arhitectural, fără intervenţii asupra ruinelor sau zidurilor.

Partea de punere în valoare a monumentului presupune recuperarea caracterului antic al acestuia, acela de amfiteatru unde se petreceau spectacolele. În acest sens, este prevăzută montarea unor structuri metalice uşoare sub forma unor gradene cu bănci pentru spectatori, fără ca acestea să se suprapună sau să atingă zidurile antice.

“Pentru noi, cel mai important lucru a fost protejarea acestui monument antic. Împreună cu proiectantul – Institutul Naţional al Patrimoniului, am reuşit să găsim această variantă cu structură metalică, ce nu afectează, sub nicio formă, monumentul antic şi care respectă una dintre condiţiile finanţării europene, cea de organizare de evenimente în amfiteatru. Împreună cu proiectanţii am reuşim să găsim cea mai bună variantă, protejând monumentul antic”, a precizat vicepreşedintele CJ Hunedoara, Alin Ţambă.

Proiectul de restaurare a amfiteatrului din fosta capitală a Daciei Romane este finanţat cu fonduri europene în valoare de peste 21 milioane de lei, iar lucrările, includ o parte de conservare şi una de punere în valoare a monumentului, sunt prevăzute să se încheie la jumătatea lunii noiembrie  a.c..

În situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se mai derulează două proiecte în sumă de 4,4 milioane euro, câştigate de CJ Hunedoara prin PNRR. Acestea se referă la punerea în valoare a intrării în Forul lui Traian şi construirea unui nou muzeu de sit prin care să se facă accesul publicului în incinta monumentului istoric.

“Acest amfiteatru este cel mai bine păstrat amfiteatru roman de pe teritoriul României. Componenta de conservare şi restaurare a ruinei presupune oprirea procesului de deteriorare, o parte fiind cauzată chiar de intervenţiile de restaurare realizate în anii 60, când s-a folosit mult mortarul de ciment. Astăzi ştim că mortarul de ciment e nociv în raport cu zidăriile antice şi provoacă deteriorări chimice şi fizice. Deci, va trebui să înlăturăm mortarele, atât cât se poate, şi să le înlocuim cu mortare de restaurare, pe bază de var şi nisip”, a declarat arhitectul Ştefan Bâlici, din echipa de specialişti care se ocupă de proiect.