Gabor Mate: Boala este un mod prin care corpul spune ”nu” atunci când omul nu spune

Gabor Mate este medic și autor cunoscut în toată lumea, specializat în medicină paliativă, în studiul traumei, al dependenței și în studiul dezvoltării copiilor. Cărțile sale au un succes imens pe întreaga planetă. Pe baza cercetărilor sale a fost realizat și filmul documentar ”Înțelesurile adânci ale traumei”.

Extras din interviul realizat de Cătălin Ștefănescu în emisiunea Garantat 100%.

Rep: La baza impresionantei construcții arhitectonice care este cartea dvs., se află un fragment care spune așa -” Când nu învățăm să spunem ”nu”, corpurile noastre învață asta singure”. Puteți să detaliați, vă rog.

Gabor Mate: Oamenii trebuie să aibă limite și trebuie să-și apere limitele. Asta înseamnă să nu permit nimănui să mă folosească, să mă exploateze, să mă abuzeze. Și când am senzația clară că nu vreau ceva, trebuie să pot să spun asta. În toată lumea, primul cuvânt pe care copiii învață să-l folosească în mod repetat este ”NU”. Îi spui unui copil mic să mănânce și el răspunde ”nu”, îi spui să se încalțe, spune ”nu”. Există un motiv pentru asta. Înainte să spunem ”da”, trebuie să putem să spunem ”nu”. Dacă nu știm să spunem „nu”, să spui ”da” nu înseamnă nimic.

Copilul are două nevoi existențiale. Una e cea de atașament, de legătură, de aparținere, fără asta copilul nu supraviețuiește. Copilul mic e neajutorat, dependent și trebuie îngrijit. Așa că atașamentul e o nevoie absolută. Dar avem și o altă nevoie: Să fim noi înșine, să ne cunoaștem emoțiile. Fiindcă emoțiile noastre există ca să ne protejeze. Și trebuie să putem să ne exprimăm și să ne manifestăm emoțiile. În prea multe familii din lumea asta, când copiii își exprimă emoțiile precum furia, părinții nu acceptă. Părinții sunt speriați de furia copilului. Vor ca el să-i asculte și să fie cine vor ei să fie. Iar copilul, fiindcă simte nevoia să aparțină și să se atașeze, își suprimă sinele autentic, ca să reușească asta. Și în curând uită cum să spună ”nu”. Nu mai știe să pună limite.

Trebuie să știm ceva: mintea și corpul nu pot fi separate. Organismul uman e făcut în așa fel încât emoțiile și fiziologia noastră să formeze un întreg. Din păcate medicina occidentală, pe care am studiat-o și eu, nu recunoaște această unitate. Așa că privim lucrurile doar biologic și fiziologic. Însă fiziologia e influențată foarte mult de emoțiile noastre. Așadar, când copiii își suprimă impulsul de a spune ”nu”, își suprimă sistemul imunitar și le este afectat sistemul nervos. Și așa apar bolile. Cu alte cuvinte, boala e un mod prin care corpul spune ”nu”, când omul nu spune.

Citește și toată seria de articole dedicată doctorului Gabor Mate AICI.

Vorbesc cu oamenii și cu cei din România, care suferă de scleroză multiplă, artrită, cancer și alte boli. Trăsătura cea mai întâlnită pe care o au în comun este că nu știu să spună ”nu”. Se străduiesc mereu să facă așa cum cer ceilalți, să le satisfacă așteptările și nu știu să-și asculte propriile emoții. Așa că dacă noi nu spunem ”nu”, corpul o va spune în locul nostru sub forma unei boli.

Rep: În cultura noastră, când spui cuvântul ”emoții”, acesta e luat drept ceva nu foarte important. Emoțiile nu contează, nu trebuie să te lași în voia lor. Ești învățat că trebuie să fii calm, stăpânit. Că trebuie să fii tu însuți, dar rațional.

Gabor Mate: Da. Iar ceea ce spun eu răstoarnă lucrurile. Fiindcă în evoluția oamenilor, emoțiile au apărut primele. Intelectul rațional a apărut abia în al doilea moment. De fapt intelectul rațional a fost clădit pe eșafodajul emoțiilor. Deci sistemul emoțiilor e ceva ce avem în comun cu alte mamifere. Ele au un sistem al ”furiei”, ar trebui să avem și noi unul. Dacă cineva intră în spațiul meu și mă amenință, ar trebui să mă înfurii ca să mă apăr, sau ca să-mi apăr puii. Avem în creier un sistem responsabil de ocrotire și iubire. Așa ceva este esențial, fără asta, mica ființă nu supraviețuiește. Avem și un sistem responsabil și de dorința sexuală. Fără ea nu ar exista procreare sau o nouă generație. Avem un sistem responsabil de căutări, de explorări. Și ar trebui să avem un sistem responsabil de frică. Fiindcă în lipsa fricii am avea probleme. Avem și un sistem responsabil de anxietate, panică și durere. Avem, așadar toate aceste sisteme de emoții și le-am avut dinainte să avem rațiunea. Și le au și alte animale. Rațiunea a apărut mult mai târziu ca urmare a evoluției. Și dacă nu este asociată cu restul emoțiilor, nu e cu adevărat rațiune. E o rațiune deconectată. În cazul dezvoltării umane, partea dreaptă a creierului, partea emoțională, s-a dezvoltat înainte de partea stângă. Nu doar istoric, e valabil pentru fiecare om care se naște.

Partea rațională are la bază eșafodajul unei părți emoționale sănătoase. Dacă creierul emoțional nu e sănătos, rațiunea va fi complet distorsionată. Dar în lumea occidentală punem accentul pe partea rațională.

Noi credem că avem un creier în cap, dar avem un creier și în inimă. Inima e un sistem nervos ca și intestinele. Așa că practic avem trei creiere. Când ele comunică, atunci funcționăm bine. Când ascultăm doar de minte, suntem complet desprinși de realitate. Se vede asta și în politică. Oamenii au tot felul de convingeri fără legătură cu realitatea. Fiindcă nu-și ascultă inima și viscerele.

Rep: Uneori când vorbiți despre cele trei creiere, oamenii de știință ar putea spune că e ceva nedemn de luat în serios. Creierul este doar cel din cap. Că știința nu recunoaște trei creiere, ce le-ați răspunde?

Gabor Mate: Că ei nu cunosc știința. Nu inventez asta. Inima are un sistem nervos. Există o știință care studiază sistemul nervos al inimii. Se numește neurocardiologie. Cât despre viscere, ele trimit mai multe impulsuri către creier decât invers. Vorbim ”despre instincte” viscerale. Ați avut vreun instinct puternic în legătură cu ceva? Și l-ați ignorat și v-a părut rău după aceea? Asta e fiindcă instinctele viscerale ne dau informații despre realitate. Așa că oamenii de știință care spun contrariul, nu cunosc știința.

Rep: Există un gând care este prezent în mințile multora dintre noi. ”Sunt bolnav fiindcă sunt vinovat”. Uneori și doctorii spun, ”Ești bolnav, dar meriți să fii, fiindcă te-ai purtat cum nu trebuie”. E cumplit când un doctor îți spune asta!

Gabor Mate: Da. Și există pericolul ca oamenii să primească mesajul ăsta și din ce spun eu. Dar acesta nu este mesajul pe care vreau să-l transmit. Să vedem un exemplu evident. Cineva fumează și face bronșită. În mod clar există o legătură între fumat și bronșită. Deci s-ar putea spune: ”Ești vinovat că ai făcut bronșită”. Însă întrebarea e de ce fuma respectiva persoană?

Vorbesc despre asta în cartea mea despre dependențe. Oamenii fumează pentru că asta le alină creierele. De ce creierele lor au nevoie de alinare? Fiindcă sunt traumatizate. Cineva nu fumează sau bea fiindcă a decis să se îmbolnăvească, ci fiindcă are nevoie să evadeze din fața unor emoții greu de suportat și nu știu cum să facă asta altfel. De aceea e traumatizat. Așa că nu învinovățesc pe nimeni pentru nicio boală. Când îi spun cuiva „ai scleroză multiplă fiindcă ți-ai suprimat emoțiile toată viața și nu ai spus niciodată nu”, nu dau vina pe acel om. Fiindcă nespunând ”Nu” și suprimându-și emoțiile a fost modul în care a supraviețuit copilăriei. Nu a fost o decizie conștientă. Ca și cum cineva s-ar trezi dimineața zicând: ”O să-mi suprim emoțiile. N-o să spun ”nu”. Ulterior această adaptare devine sursă de boală. Dar oamenii respectivi nu sunt vinovați, nu au făcut asta intenționat, nici măcar nu știau că o fac.

Pe de altă parte, dacă ești diagnosticat cu scleroză multiplă, sau chiar și cu artrită, și știu că în România există cazuri, și dacă îți dai seama că nu e doar ceva biologic și izolat, care ți s-a întâmplat inexplicabil, dacă îți dai seama că e consecința unei traume din viața ta emoțională, atunci poți schimba asta. Poți schimba felul în care te poți raporta la tine însuți și asta își poate schimba boala. Deci nu e vorba de vinovăție, dar aș vrea ca oamenii să-și asume răspunderea, îi va ajuta în vindecare.

Rep: Să spunem clar, nu ați îndemnat oamenii să bea, să fumeze, fiindcă asta le alină vinovăția.

Gabor Mate: Eu nu-i spun nimănui ce să facă. Eu doar arăt consecințele fiecărei alegeri. Chiar dacă cineva bea sau fumează, eu nu-l condamn, fiindcă există mereu un motiv. O durere emoțională pe care încearcă s-o aline. Și atunci de ce să-l condamn?

(Prima parte)

Va urma

Citește și toată seria de articole dedicată doctorului Gabor Mate AICI.

Citește și:

Gabor Mate: Oamenii care nu simt compasiune sunt capabili să ucidă pentru putere sau pentru propriul profit

Gabor Mate: Lumea este însetată de vindecare, multă vreme nu s-a vorbit despre aceste probleme

Cronicile de la Geneva – Francois Bonivard

Apa din România care tratează cancerul

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media