„Munții pentru viitor: turism responsabil, comunități prospere”
În perioada 26–28 martie 2026, a avut loc cea de-a 7-a Reuniune Globală a (Mountain Partnership). Aceasta s-a desfășurat în localitatea Andorra la Vella, Principatul Andorra, fiind găzduită de Guvernul Andorrei – la aceasta a existat și posibilitatea participării online – și a avut ca temă „Munții pentru viitor: turism responsabil, comunități prospere”.
România este membră a Parteneriatului Montan Internațional din anul 2003, punctul focal fiind reprezentat de Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM).
În etapele premergătoare reuniunii, ANZM a transmis contribuții și puncte de vedere pentru documentele oficiale ce trasează obiectivele/direcțiile viitoare ale alianței (Mountain Partnership Governance) precum și pentru Declarația Finală (The Andorra Declaration Elevating Mountain Action Beyond 2030.
Din partea Agenției Naționale a Zonei Montane, la această întâlnire, a participat – online – domnul Dănuț Ungureanu, director al direcției CEFIDEC.
Reuniunea Globală a abordat subiecte de interes major, multiple și diverse, provocări existente în zonele montane, precum: schimbările climatice, riscurile privind reducerea biodiversității, degradarea terenurilor, poluarea, securitatea alimentară, migrația/depopularea, sărăcia, marginalizarea și inegalitățile de gen, dar și aspecte pozitive ale acestor zone: patrimoniul natural și cultural, biodiversitatea, inovația și tradiția, turismul durabil, agricultura montană, silvicultura și serviciile de mediu, politicile naționale, cooperarea regională și formarea profesională – toate acestea existând interconectate și care necesită soluții ce pot îmbunătăți calitatea vieții pentru generațiile actuale și viitoare.
Obiective și rezultate:
Identificarea/prezentarea de soluții inovatoare și studii de caz în domeniul turismului responsabil, adaptării la schimbările climatice și rezilienței comunităților; consolidarea parteneriatelor existente și crearea de altele noi, sectoriale și internaționale; “plasarea” munților în centrul agendelor internaționale privind clima, biodiversitatea și dezvoltarea; adoptarea unor strategii de advocacy și de comunicare pentru Parteneriatul Montan Internațional pentru perioada 2026–2030 precum și a documentului de guvernanță revizuit; alegerea următorului Comitet de Coordonare, care va supraveghea implementarea planului de lucru și a activităților Mountain Partnership în următorii patru ani.
Declarația de la Andorra a stabilit și obiectivele viitoare pentru acțiuni colaborative în regiunile montane, angajamente și direcții de acțiune.
Dintre acestea, pot fi amintite:
1.Accelerarea implementării Agendei 2030, consolidând contribuția ecosistemelor și comunităților montane reziliente la o lume mai durabilă.
2.Consolidarea consensului internațional cu privire la abordările holistice ale dezvoltării durabile.
3.Sprijinirea țărilor cu munți în vederea participării la procesele multilaterale ale ONU, inclusiv la implementarea Cadrului Global de Biodiversitate.
4.Promovarea includerii sistematice a zonelor montane în procesele de politici naționale și în raportarea angajamentelor asumate în cadrul Convențiilor de la Rio și al Acordului de la Paris.
5.Consolidarea dialogului știință – politici și colaborarea multi – actor. Participarea în cadrul Comitetului Consultativ pentru Știință și Cunoaștere (SKAC).
6.Oferirea de sprijin voluntar Secretariatului Mountain Partnership, inclusiv financiar, tehnic sau prin suport cu specialiști, prin detașări de experți.
7.Consolidarea colaborării cu parteneri-cheie, inițiative și țări care se confruntă cu provocări similare în ecosisteme fragile și vulnerabile, inclusiv cu statele insulare mici în curs de dezvoltare, pentru a avansa priorități comune, a spori reziliența ecosistemelor fragile și a promova acțiuni coordonate pentru dezvoltarea durabilă a zonelor montane.
8.Consolidarea activităților și proiectelor care sprijină mijloacele de trai ale comunităților montane și protejează ecosistemele fragile, inclusiv în domenii precum turismul durabil, abordările de ecosisteme și soluțiile bazate pe natură, agroecologia și alte abordări inovatoare, păstoritul și sistemele zootehnice montane prin managementul pajiștilor, sistemele agroalimentare durabile, sănătatea și nutriția, accesul la servicii esențiale, mobilitatea și conectivitatea digitală, bioeconomia durabilă și circulară, recunoscând rolul acestora în conectarea gestionării ecosistemelor, a sistemelor alimentare reziliente și a menținerii peisajelor culturale în regiunile montane
9.Promovarea turismului durabil, rezilient la schimbările climatice și cu impact redus, inclusiv a ecoturismului și agroturismului durabil, ca element central al multor economii montane
10.Creșterea finanțării publice și private, precum și implicarea sectorului privat și contribuțiile acestuia pentru adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă și integrată a apei, protecția biodiversității, conservarea și utilizarea durabilă, restaurarea ecosistemelor, prevenirea poluării și gestionarea riscurilor de dezastre în zonele montane.
11.Crearea unui sprijin dedicat pentru regiunile montane în cadrul arhitecturii globale de finanțare — inclusiv Fondul pentru răspuns la pierderi și daune (FRLD), Fondul Verde pentru Climă (GCF), Fondul Global de Mediu (GEF) și Fondul pentru Cadrul Global de Biodiversitate, precum și Fondul de Adaptare (AF)
12.Consolidarea capacităților de observare și monitorizare a schimbărilor și provocărilor socio-ecologice din zonele montane, inclusiv prin schimbul și transferul de cunoștințe, știință și cercetare, infrastructură și rețele de monitorizare, date observaționale dezagregate la scări relevante, precum și partajarea și accesul la date, creând totodată sinergii cu inițiative globale, regionale și locale relevante și cu procesele și forumurile știință-politici la toate nivelurile;
13.Sprijinirea emancipării popoarelor indigene și a comunităților locale, a femeilor, tinerilor, păstorilor, persoanelor cu dizabilități, migranților și persoanelor strămutate din comunitățile montane, prin decizii incluzive, reprezentare echitabilă și recunoașterea cunoștințelor tradiționale și a cadrelor voluntare relevante;
14. Utilizarea cadrelor Educației pentru Dezvoltare Durabilă (ESD), precum ESD pentru 2030, pentru a consolida înțelegerea la nivel societal a importanței și vulnerabilităților zonelor montane, precum și pentru a întări capacitățile actorilor de la toate nivelurile de a contribui activ la abordarea provocărilor din aceste regiuni și de a promova potențialul lor de dezvoltare durabilă până în 2030 și în continuare.
Evenimentul a reafirmat angajamentul majorității celor 687 de membrii ai Parteneriatului Montan (FAO/ONU) de a contribui activ la dezvoltarea unor soluții durabile pentru teritoriile montane, în linie cu acordurile globale.
