Ne aflăm într-o criză de aprovizionare cu resursă pe piața lemnului din România

Industria lemnului funcționează cu frâna trasă din cauza lipsei de resurse, care se prelungește în continuare. Dar România poate recolta în mod sustenabil cu 5-6 milioane mc de lemn mai mult, arată studiul INCDS – Prolemn publicat la finalul lunii mai. Este nevoie doar de susținere financiară pentru un sector vital al economiei naționale.

Câteva spicuiri de pe fluxul de știri ne creează contextul în care se găsește sectorul forestier și al industriei lemnului la jumătatea anului 2022:

• cu o creștere de prețuri de 39,01% conform INS, prelucrarea lemnului se regăsește în topul creșterilor pentru producția industrială. Ecartul între evoluția anuală a prețurilor producției industriale la intern (+60,38%) și a celor de pe piața externă (+24,25%), ne spune INS, a rămas semnificativ, și aceasta este situația și pentru prelucrarea lemnului. De ce sunt atât de mari creșterile de preț pe piața internă? De ce este piața atât de tensionată?
• indicii producției industriale pentru industria lemnului și industria mobilei arată a șasea lună de scădere consecutivă, cu un nivel cumulat al producției pentru perioada 01.01.2022 -31.01.2022 față de perioada 01.01.2021 -31.01.2021 de 90%, ceea ce în contextul creșterilor de prețuri menționate mai sus înseamnă o scădere a producției cantitative de 45%. O scădere dramatică a producției.
• prețurile resursei de lemn fasonat în România sunt mai mari cu minim 50-60% față de prețurile maximale din Europa.

În ultima perioadă sunt foarte multe informații care confirmă eficiența măsurilor de combatere a tăierilor ilegale. Ultimele măsuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transportă peste 20 m³ anual să devină transportatori profesioniști vor produce efecte majore. Numărul estimat al micilor transportatori înregistrați în SUMAL, asupra cărora măsura ar putea avea impact, este de 130.000. Sunt pași înainte pentru o piață corectă a lemnului de foc.

Măsurile de combatere a tăierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn în piață rămâne , atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populației cât și pentru aprovizionarea industriei lemnului. Insuficiența  lemnului  legal   lasă  loc  și creează  piață  pentru  lemn  ilegal.

De ce recolta de lemn este atât de mică în România?

În prezent se recoltează în România aproximativ 60% din creșterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%. În opinia specialiștilor din sector și din mediul universitar, această recoltă ar putea fi crescută în mod sustenabil de la media de 18-19 milioane mc anual din ultimii ani, către 25-26 milioane mc anual.

Inventarul Forestier Național arată o acumulare netă de 133 milioane mc între ciclurile Inventarului, respectiv 133 milioane mc într-o perioadă de 5 ani sau 26 milioane mc acumulare netă anual.

Raportul Consiliului Concurenței privind piața sectorială a lemnului arată că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România. Acest rezultat se obține în aceste țări printr-un management activ al pădurilor: executare a lucrărilor de îngrijire a pădurii, accesibilizare a arboretelor, mobilizarea masei lemnoase din lucrările de îngrijire, recoltare a masei lemnoase la vârste optime. În România se recoltează anual sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane mc pentru pădurile pentru care legea obligă la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Pădurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului. La această valoare trebuie adăugată posibilitatea pădurilor neamenajate, în suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, stabilită prin Codul Silvic la 5 mc/an/ha, rezultând o posibilitate suplimentară de 2,5 milioane mc și a vegetației forestiere din afara fondului forestier, în suprafață de 500.000 ha și alte 700.000 ha arbori izolați, din care poate proveni o recoltă suplimentară de 2,5 milioane mc. Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane mc. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezervă neexploatată. Dacă ne raportăm la pădurile proprietate publică administrate de Romsilva, posibilitatea dată de amenajamente este de 11 milioane mc, posibilitatea luând în considerare rezerva este de 13 milioane mc, cota de recoltă fiind stabilită arbitrar la nivelul de 9,5 milioane mc. 30% din fondul forestier al României are un grad de accesibilitate redus, cu distanțe de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km. Prin construcția de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabilă a masei lemnoase din aceste păduri poate crește semnificativ. Este de remarcat și volumul redus de masă lemnoasă recoltat prin lucrări de îngrijire a pădurii, în special rărituri. Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Pădurilor cifrează volumul recoltat din lucrări de rărituri la 3,9 milioane mc, volum foarte mic dacă îl raportăm la suprafața de peste 5 milioane ha păduri aflate în clasele de vârstă II- IV, vârste la care trebuie executate aceste lucrări, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc. Este bine-cunoscută și subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrări de rărituri prin amenajamente, în condițiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, așa cum ne arată și Inventarul Forestier Național, sunt mult mai mari, și implicit volumele de extras prin lucrări de rărituri sunt mai mari. O subliniere aparte trebuie făcută legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privată al persoanelor fizice, cu suprafeţe de sub 30 ha și din vegetația din afara fondului forestier. Totalul acestor categorii de păduri – peste 1,5 milioane ha, de pe care se recoltează anual legal doar 1,2 milioane mc, un indice de recoltă mediu de sub 1 mc/an/ha, cu efect direct în amplificarea deficitului de lemn de foc în zona rurală.

Dar obiectivul principal nu poate fi decât a susține concretizarea potențialului sectorului pădure-lemn de a susține dezvoltarea socio-economică.

Iar acest potențial este uriaș, ne arată un studiu elaborat de INCDS „Marin Drăcea” și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Studiul este intitulat Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic și poate fi descărcat gratuit pe site-ul www.pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/

Între concluziile studiului privind impactul sectorului pădure-lemn:

• Impact economic și social: o contribuție în PIB de 3,5%, 16% din industria României, 142.000 locuri de muncă.
• Impact energetic: Biomasa lemnoasă furnizează 62% din energia regenerabilă produsă de România.
• Impact asupra efectelor schimbărilor climatice: sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO₂ sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de Euro

sursa: Prolemn