Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

”Ne mândrim cu produsele noastre tradiționale”

În data de 9 decembrie 2021 a fost inaugurat Punctul Gastronomic Local (PGL) “Acasă la Stâna Ștefanu” din localitatea Novaci, județul Gorj. 
 Mărioara Băbu, proprietara PGL-ului deține 17 produse montane și 2 produse atestate tradițonal.
Cu ocazia inaugurării PGL-ului, oaspeții care i-au călcat pragul au putut degusta preparate pregătite în gospodăria proprie: pastramă la grătar, sarmale, tocan de oaie, mămăligă, brânză, cașcaval, siropuri și dulcețuri.
La eveniment au participat diverse oficialități, iar atmosfera de bună dispoziție a fost asigurată de Ansamblul Folcloric Nedeia din Novaci, prin colinde românești și dansuri tradiționale specifice zonei. De asemenea, cei prezenți au putut admira costumele tradiționale expuse, din spațiul Olteniei de sub Munte.
Ciobanii din zona Novaciului au început să prindă gustul micilor afaceri locale și încep să deschidă bucătării particulare în propriile locuinţe.
Este primul punct gastronomic în Gorj, la Novaci. Ne mândrim cu produsele noastre tradiționale. Toți turiștii care ne vor trece pragul vor mânca doar produse tradiționale din propria noastră gospodărie. Nu este complicat să îți faci un punct gastronomic. Am și la stână, acolo a funcționat, acum și aici. Sunt multe persoane care au venit să vadă și să fie alături de mine astăzi”, a spus Mărioara Babu. Stâna de pe Transalpina este cunoscută și tranzitată d emii de turiști, acolo s-au filmat și difuzat diferite emisiuni și multe personalități  i-au trecut pragul, iar  MUNTELE ne oferă tot ceea ce putem cere vieții: spațiu, măreție, liniște, asprime, frumusețe, prietenie.
TOCANUL nu este un preparat tipic românesc – îl au și mongolezii, aromânii, polonezii gorali și în general populaţiile care se ocupă cu oieritul, fiindcă modul de păstrare pe termen lung a cărnii de oaie e GÂNDIT la fel: tocată mărunt, fiartă în propriul seu, fără condimente care ar putea-o altera rapid, putând astfel să aibă un termen mare de valabilitate în transhumanţă.

Tradiția transhumanței este veche de mii de ani, fiind o practică importantă în timpul Imperiului Roman și în Evul Mediu. S-a diminuat mult începând cu secolul XIX. Drumurile de transhumanță, erau corect marcate pe hărţi și depășeau graniţele României.
În faţa evoluţiilor sociale și agricole ale secolului al XXI-lea, transhumanţa este în declin. Cu toate acestea, în ţară mai sunt oieri care nicidecum nu ar renunţa la oierit și la viaţa la stână
 Pe teritoriul României tradiția preparării tocanului  are o vechime mai mare de 50 de ani, ciobanii din Mărginimea Sibiului fiind des pomeniţi în lucrări etnografice ca fiind maeștri în prepararea lui. Și în județul Hunedoara,  tocanu se prepară de mai bine de 200 de ani, el fiind o mâncare tradițională a momârlanilor, acesta servindu-se la agape, la nunți și înmormâtari, el fiind nelipsit și de la nedei.
Acesta se prepară din minimum o jumătate de oaie, tocată mărunt, pusă la fiert în seul ei, topit în prealabil; se prepară CU OS (oaia nu merge în cârjă; osul îi dă savoare); se adaugă apă de izvor la fierbere și sare grunjoasă, dar fără a amesteca: se lasă ca sarea să pătrundă în voie; fiind preparat în seu propriu, la răcire se sloiește (de aceea trebuie mâncat repede);  Ciobanii îl transportau în transhumanţa de iarnă pe măgar, în burduf (pielea de oaie atent curăţată); când le venea foame, tăiau o bucată (precum toba de porc) o încălzeau sau o mâncau așa rece (aveau nevoie de proteine: mergeau și câte 30 de km pe jos zilnic cu oile iarna);
Nu i se adaugă alte condimente, fiindcă ciobanii nu aveau condimente la stână pe atunci, plus că adăugând condimente, acestea l-ar fi făcut să se altereze repede.  Familia Băbu, cei care dețin Stâna Ștefanu l-a înscris în familia Produselor Tradiţionale, dorind să-l facă cunoscut, dar asta nu înseamnă că nu pot să-l prepare și ceilalţi ciobani ca până acum.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share