Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

NECROLOG: VLADIMIR JURĂSCU (24.04.1927 – 16.06.2020)

„Mă socotesc un actor fericit. Și mă socotesc un om fericit” spunea Vladimir Jurăscu despre viața sa în teatru. Dar de astăzi, alte lumi și alte ceruri se vor bucura de marele lui talent. Unul dintre marii actori ai României și, pentru multe decenii, una dintre cele mai iubite, cele mai adulate personalități ale Teatrului Național din Timișoara, Vladimir Jurăscu și-a regalat publicul cu peste 300 de roluri, dintre care majoritatea pe această scenă, în peste 70 de ani de carieră.

Născut la Chișinău, Vladimir Jurăscu începe să joace la Naționalul craiovean, oraș în care și-a petrecut adolescența, încă din vremea în care era elev de liceu. Personalitate puternică, un uriaș pe cât de tumultuos, pe atât de sensibil, spontan, generos, vital, artistul Vladimir Jurăscu a avut mereu resursele interioare care i-au permis să-și iubească toate personajele și să le descopere pe cele care urmau să schimbe ceva în el însuși și, prin el, în spectatori.

Deși, după absolvirea Conservatorului, în 1950, a jucat în mai multe teatre din România, la Naționalele din Cluj, Iași și Craiova, la teatrele din Baia Mare, Oradea sau Pitești, deplinătatea artistică o cunoaște la Teatrul Național din Timișoara, unde va juca în cele mai importante spectacole pe care și le-ar putea dori un actor: Regele Lear, Hamlet, Neguțătorul din Veneția de W. Shakespeare, Act venețian de Camil Petrescu, O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Regele moare de Eugène Ionesco, Tartuffe de Molière, Troienele de J.P. Sartre, Rața sălbatică, Constructorul Solness de Ibsen, Trei surori de A.P. Cehov etc. Regele Lear a fost rolul vieții sale, dar multe generații de spectatori nu îl vor putea uita nici pe Sile din Mobilă și durere de Teodor Mazilu și nici pe Bască din Studiu osteologic asupra unui schelet de cal… de D. R. Popescu.

Personalitate inegalabilă a Naționalului timișorean, talentul și carisma lui Vladimir Jurăscu au fost recunoscute de-a lungul timpului, prin decernarea de două ori a Premiului pentru cea mai bună interpretare (1956 și 1983), precum și a Marelui Premiu de interpretare (1987) de către Secția de Critică a ATM. În 1991 este distins cu Premiul Crescent, pentru întreaga carieră artistică,. În anul 2001, Primăria Municipiului Timișoara i-a decernat titlul de Cetățean de Onoare. În același an, Consiliul Județean i-a decernat Premiul de Excelență cu ocazia premierei Angajare de clovn, în care actorul interpreta rolul Peppino, iar în 2007, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de viață, Teatrul Național din Timișoara a montat un spectacol dedicat lui Vladimir Jurăscu, O viață în teatru de David Mamet, în care actorul a interpretat rolul principal. Vladimir Jurăscu a continuat să joace până în anul 2012, când, deși în deplinătatea forței sale interpretative, a decis să se retragă. În anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit Premiul pentru întreaga activitate.

Cei ce l-au admirat își pot lua rămas bun de la actorul Vladimir Jurăscu la Casa funerară Rostyl, str. Ion Creangă nr. 16. Înmormântarea va avea loc joi, 18 iunie, ora 13, la Cimitirul din Calea Lipovei. Dumnezeu să îl odihnească!