“Orașul Buen Vivir-ului, la orizontul 2030”

Proiectul „Orașe reziliente” are ca referință centrală conceptul de injustiție climatică, aceasta recunoscând faptul că membrii cei mai vulnerabili ai societății sunt nevoiți să suporte impactul schimbărilor climatice în ciuda faptului că au fost cel mai puțin responsabili de emisiile de gaze cu efect de seră care au generat criza climatică. De asemenea, central, este crearea de contexte educaționale pentru tineri pentru a conștientiza pericolul climatic, care sunt perspectivele științifice la orizontul 2030, 2050 și cum aceștia, împreună cu comunitatea locală, pot identifica modalități de adaptare la perturbările climatice.

Mai ales în zonele dezavantajate, cum sunt și cele 13 orașe din proiectul „Orașe reziliente” în care au fost desfășurate exploatări masive de cărbune, gaze, petrol, nu se pune prioritar accentul pe scăderea consumului lor individual de resurse pentru reducerea (mitigation) gazelor cu efect de seră deoarece deseori provocările locale  limitează oricum accesul acestora la un strict necesar, ci mai curând pe adapare (adaptation), identificând resursele și atuurile locale care i-ar putea face mai rezilienți la evenimente precum inundații, secete, valuri de căldură, incendii spontane etc. Schimbările climatice, extincția biodiversității, distrugerea ecosistemelor, epuizarea resurselor naturale nu mai reprezintă acel “scenariu posibil”, amenințător dar îndepărtat, care ar putea afecta “generațiile viitoare”, pe “termen lung”. Reziliența unui oraș la schimbările climatice definește această capacitate de a se adapta economic, social, politic, cultural în ciuda vulnerabilității sale. Orașul este vulnerabil fiindcă îl afectează șocurile, perturbările, condițiile climatice adverse; dar este rezilient fiindcă acestea nu îi compromit procesele de adaptare și regenerare. Specificul inițiativei este construirea rezilienței climatice a orașelor vulnerabile, de către tinerii și cetățenii activi din comunitățile respective, prin conectarea sistematică a abordărilor ecologice („verzi”) și sociale („incluzive”). Comunitățile au de înțes că pentru a face față marilor provocări ecologice din prezent și viitor, orașele actuale au nevoie nu doar de mici corecții și ajustări, ci de o adevărată metamorfoză. Aceasta poate începe atunci când comunitatea reușește să își imagineze efectiv și să își dorească intens acel trai bun – pe care tinerii din rețeaua Orașe reziliente au ales, în cadrul unui proces participativ de ideație, să îl numească “Buen Vivir”! Buen Vivir-ul imaginat de tineri nu presupune austeritatea și ascetismul comunității. Contrar altor concepții ecologiste, Buen Vivir-ul nu se înscrie în “paradigma sacrificiului” necesar. Așadar, el nu promovează un model privativ, ci dimpotrivă unul care are drept scop plenitudinea.

Ghid-activist-climatic

Scopul Buen Vivir-ului este să aducă în comunități mai multă viață (“Vivir”) și mai bună (“Buen”), nu una mai stinsă și mai aspră.

În contextul de astăzi, comunitățile trebuie să își  construiască un viitor sustenabil, dar în aceeași măsură dezirabil! Bucuria de a trăi (“la joie de vivre”) este cea mai bună cale pentru ieșirea din impasul și din tristețea modelului extractivist, productivist și consumist.

La scara acțiunii lor, tinerii din comunitățile mic urbane doresc să contribuie la o societate mondială a comunităților sustenabile din punct de vedere ecologic, interculturale, deschise și conectate, conviviale și vesele!

O nouă activitate  de diseminare din cadrul proiectului ”ORAȘE REZILIENTE” a avut loc în municipiul Lupeni. La  aceasta au participat invitați din comunitatea locală și de la nivel județean, directorii celor două școli implicate, prof. Bucur Aurelia de la Liceul Tehnologic, și prof. Elena Budelecan de la Școala Gimnazială nr. 3, elevi și părinți, cu sprijinul coordonatorilor proiectului:  Ana Maria Ilie- expert dezvoltare durabilă și rețele de la  REPER 21,  prof. Dorina Julecătean, prof. Melania Nan, prof. Adriana Moldovan.

A fost facilitată comunicarea și cooperarea tinerilor activiști climatici din orașul Lupeni cu proprii aleși locali.

La întrebarea: “Ce măsuri pentru creșterea rezilienței climatice pot fi implementate cu succes în comunitatea voastră?”, tinerii, moderatori ai consultării, au analizat măsurile considerate relevante de aleșii locali cu cele din scenariul “Orașul Buen Vivir-ului, la orizontul 2030”!

O  altă întâlnire a echipei  de implementare a proiectului a avut loc și la Liceul Tehnologic Retezat, unde au participat  elevii,  noua conducere a  liceului, reprezentanții primăriei Uricani, profesorii implicați în proiect:  Băroi Cornel, Felicia Ioana și Ilie Cioată.

Dezvoltarea urbană durabilă și rezistentă nu poate fi realizată sau susținută fără măsuri de atenuare și adaptare, cum ar fi reciclarea apei, proiectarea urbană și a clădirilor sensibile la apă și energie, planificarea urbană durabilă a extinderilor orașului, instrumente financiare și de planificare pentru gestionarea riscurilor și campanii de sensibilizare pentru schimbarea comportamentală.

Prin angajamentul lor, tinerii și cetățenii activi din aceste orașe vor putea contribui la transformarea propriilor comunități în “Orașe reziliente”, adică în orașe cu dublă capacitate: de a anticipa efectele schimbărilor climatice pentru a reduce pe cât se poate impacturile potențiale; de a rezista la perturbări, de a-și menține o stare minimă de funcționare în momentele critice și de a-și relua dezvoltarea sub o formă regenerativă, plenară și durabilă.

Proiectul ORAȘE REZILIENTE  este derulat de Asociația REPER21 în parteneriat cu Terra Mileniul III, Centrul de Dezvoltare Comunitară Durabilă și Declic și beneficiază de o finanțare în valoare de 224.029,57 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, iar protagoniștii acestuia sunt peste 400 de tineri liceeni (între 14 și 18 ani) și 60 de actori comunitari (profesori, bibliotecari, antreprenori, reprezentanți ai societății civile locale) din 13 comunități mic urbane, în care modelul de dezvoltare convențional nu produce de 30 de ani rezultatele promise:  Lupeni, Uricani, Târgu Cărbunești, Săcele, Câmpina, Moreni, Urlați, Turnu Măgurele, Oltenița, Călărași, Slobozia, Țăndărei, Moinești.

 

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share