Pactul verde european pentru a putea atinge neutralitatea climatică până în 2050

În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deșeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40 % din materialele plastice și 50 % din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creștere suplimentară cu 19 % a deșeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deșeurile de ambalaje din plastic – chiar o creștere de 46 %.

Noile norme au scopul de a pune capăt acestei tendințe. Pentru consumatori, normele vor asigura opțiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare și vor furniza etichete clare în sprijinul unei reciclări corecte. Pentru industrie, normele vor crea noi oportunități de afaceri, în special pentru întreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime virgine, sporind capacitatea de reciclare a Europei și reducând dependența Europei de resursele primare și de furnizorii externi. Acestea vor plasa sectorul ambalajelor pe calea cea bună pentru a putea atinge neutralitatea climatică până în 2050. De asemenea, Comisia aduce clarificări consumatorilor și industriei cu privire la materialele plastice de origine biologică, compostabile și biodegradabile : prin stabilirea aplicațiilor pentru care astfel de materiale plastice sunt cu adevărat avantajoase pentru mediu și a modului în care materialele respective ar trebui proiectate, eliminate și reciclate. Propunerile constituie elemente-cheie ale Planului de acțiune pentru economia circulară din cadrul Pactului verde european și ale obiectivului fixat de acesta de a face ca produsele sustenabile să devină norma. Propunerile răspund, de asemenea, cererilor specifice ale europenilor, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.  Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje, stimularea reutilizării și a reîncărcării, precum și asigurarea posibilității ca toate ambalajele să devină reciclabile până în 2030. Propunerea de revizuire a legislației UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje are trei obiective principale. În primul rând, prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: reducerea cantității acestora, impunerea unor restricții privind ambalajele superflue și promovarea soluțiilor de ambalare reutilizabile și reîncărcabile. În al doilea rând, stimularea reciclării de înaltă calitate („în circuit închis”): oferirea posibilității ca toate ambalajele de pe piața UE să devină reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic până în 2030. Și, în cele din urmă, reducerea nevoii de resurse naturale primare și crearea unei piețe funcționale pentru materiile prime secundare, sporind utilizarea materialelor plastice reciclate în ambalaje prin intermediul unor obiective obligatorii.

• Obiectivul principal este de a reduce deșeurile de ambalaje cu 15 % pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, comparativ cu situația din 2018. Acest lucru ar duce la o scădere globală a deșeurilor în UE de circa 37 %, în comparație cu scenariul în care nu s-ar modifica legislația. Aceasta se va întâmpla atât grație reutilizării, cât și grație reciclării.

• Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut brusc în ultimii 20 de ani, întreprinderile vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, de exemplu băuturi și mâncăruri la pachet sau livrări de produse prin comerțul electronic. De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor și o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile.
• Pentru a remedia tranșant problema ambalajelor superflue, anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unică folosință pentru alimente și băuturi atunci când sunt consumate în restaurante și cafenele, ambalajele de unică folosință pentru fructe și legume, sticlele de șampon în miniatură, precum și alte ambalaje în miniatură din hoteluri.

• Multe măsuri au scopul de a face ca ambalajele să devină complet reciclabile până în 2030. Printre măsurile respective se numără stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic și dozele din aluminiu, precum și clarificarea tipurilor de ambalaje – foarte limitate ca număr – care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deșeurile biologice.
• Vor exista, de asemenea, rate obligatorii de conținut reciclat pe care producătorii trebuie să le includă în noile ambalaje din plastic. Acest lucru va contribui la transformarea plasticului reciclat într-o materie primă valoroasă – după cum o arată deja exemplul sticlelor PET în contextul Directivei privind materialele plastice de unică folosință.

Propunerea va disipa orice confuzie cu privire la sortarea ambalajelor în coșurile de reciclare. Fiecare ambalaj va purta o etichetă care să indice din ce material este fabricat și în ce flux de deșeuri ar trebui să fie plasat. Containerele de colectare a deșeurilor vor purta aceleași etichete. Aceleași simboluri vor fi utilizate peste tot în UE. Până în 2030, măsurile propuse ar urma să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de ambalaje la 43 de milioane de tone, comparativ cu 66 de milioane dacă legislația nu ar fi modificată – această reducere fiind echivalentă cu emisiile anuale ale Croației. Utilizarea apei s-ar reduce cu 1,1 milioane m³. Costurile prejudiciilor aduse mediului pentru economie și societate ar fi reduse cu 6,4 miliarde EUR față de scenariul de referință pentru 2030. Industriile ambalajelor de unică folosință vor trebui să investească într-o tranziție, însă impactul global asupra economiei și a creării de locuri de muncă în UE este pozitiv. Se preconizează că numai stimularea reutilizării va duce la crearea a peste 600 000 de locuri de muncă în sectorul reutilizării până în 2030, multe dintre acestea urmând a fi create în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii locale. Așteptăm să vedem multe inovări în soluțiile de ambalare, astfel încât reducerea, reutilizarea și reciclarea să devină accesibile. De asemenea, se preconizează că măsurile vor permite economisirea de bani: fiecare european ar putea economisi aproape 100 EUR pe an, dacă întreprinderile transferă aceste economii în beneficiul consumatorilor. 

Disiparea confuziei în ceea ce privește materialele plastice biologice, biodegradabile și compostabile

Utilizarea și producția de materiale plastice biologice, biodegradabile și compostabile a crescut constant. Trebuie îndeplinite o serie de condiții pentru ca aceste materiale plastice să aibă un impact pozitiv asupra mediului, în caz contrar ar agrava fenomene precum poluarea cu materiale plastice, schimbările climatice și pierderea biodiversității. Noul cadru al Comisiei clarifică modul în care aceste materiale plastice pot face parte dintr-un viitor durabil. Biomasa utilizată pentru a produce materiale plastice de origine biologică trebuie să fie obținută în mod sustenabil, fără a aduce prejudicii mediului și cu respectarea principiului „utilizării în cascadă a biomasei”: producătorii ar trebui să acorde prioritate utilizării deșeurilor și subproduselor organice ca materii prime. În plus, pentru a combate dezinformarea ecologică și pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, producătorii trebuie să evite afirmațiile generice privind produsele din plastic, cum ar fi „bioplastice” și „de origine biologică”. Atunci când comunică cu privire la conținutul de origine biologică, producătorii ar trebui să se refere la ponderea exactă și măsurabilă a conținutului de origine biologică din produs (de exemplu: „produsul are un conținut de 50 % de materiale plastice de origine biologică”). Materialele plastice biodegradabile trebuie abordate cu precauție. Ele se înscriu într-un viitor durabil, dar trebuie să fie canalizate către aplicații specifice în care beneficiile lor pentru mediu și valoarea lor pentru economia circulară să fie dovedite. Materialele plastice biodegradabile nu ar trebui în niciun caz să fie considerate ca o permisiune pentru eliminarea de deșeuri. De asemenea, pe etichetele lor trebuie să se precizeze în cât timp, în ce circumstanțe și în ce mediu se vor biodegrada. Produsele care prezintă un risc ridicat de a fi aruncate, inclusiv cele care intră sub incidența Directivei privind materialele plastice de unică folosință, nu pot fi definite sau etichetate ca fiind biodegradabile.

Materialele plastice compostabile la nivel industrial ar trebui utilizate numai în situațiile în care aduc beneficii pentru mediu, nu afectează în mod negativ calitatea compostului și atunci când există un sistem adecvat de colectare și tratare a deșeurilor biologice. Ambalajele compostabile la nivel industrial vor fi permise numai pentru pliculețele de ceai, capsulele de cafea, autocolantele pentru fructe și legume și pungile din plastic foarte subțiri. Trebuie să se specifice întotdeauna că produsele sunt certificate pentru compostare industrială, în conformitate cu standardele UE. Propunerea privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va fi examinată acum de Parlamentul European și de Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare. Cadrul de politică privind materialele plastice biologice, biodegradabile și compostabile va orienta activitatea viitoare a UE în acest domeniu, de exemplu cerințele în materie de proiectare ecologică pentru produsele durabile, programele de finanțare și discuțiile internaționale. Comisia încurajează cetățenii, autoritățile publice și întreprinderile să utilizeze acest cadru în deciziile lor în materie de politică, de investiții sau de achiziție.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media