Până la 7 ani de închisoare pentru nepotism: Propunerea radicală de modificare a Codului Penal
Platforma AbuzÎnSănătate .ro a lansat o inițiativă legislativă prin care propune introducerea explicită în Codul penal a infracțiunii de favoritism, ca parte a unui proiect privind creșterea transparenței și integrității în instituțiile publice. Propunerea urmărește completarea cadrului legal existent cu un mecanism care să sancționeze folosirea funcției publice pentru acordarea de avantaje nejustificate.
Potrivit inițiatorilor, legislația actuală sancționează fapte precum abuzul în serviciu, conflictul de interese sau traficul de influență, însă nu reglementează distinct situațiile în care procedurile administrative sunt deturnate pentru favorizarea deliberată a unei persoane.
În acest sens, proiectul propune introducerea unui nou articol în Codul penal, respectiv art. 298¹ privind imparțialitatea în exercitarea funcției publice, care ar incrimina încălcarea intenționată a normelor procedurale în cadrul unor procese de selecție, atribuire, autorizare, evaluare sau numire, atunci când scopul este favorizarea unei persoane.
Art. 298¹ – Imparțialitatea în exercitarea funcției publice
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cadrul unei proceduri reglementate privind selecția, atribuirea, autorizarea, evaluarea sau numirea unei persoane ori entități, cu intenție directă și în scopul de a favoriza o persoană determinată, încalcă în mod determinant normele procedurale aplicabile, prin:
a) neaplicarea, aplicarea fictivă sau aplicarea denaturată a criteriilor de evaluare;
b) modificarea nelegală a criteriilor ori a ponderii acestora după inițierea procedurii;
c) omisiunea verificării unor condiții legale esențiale;
d) disimularea sau ignorarea unor incompatibilități ori conflicte de interese,
dacă fapta este de natură să conducă la atribuirea unui avantaj nejustificat, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o durată de la 3 la 5 ani.
(2) Încălcarea este în mod determinant atunci când abaterea constituie o condiție fără de care rezultatul procedurii nu ar fi fost același ori s-ar fi produs, în mod rezonabil, un rezultat diferit.
(3) Prin persoană determinată se înțelege persoana individualizată anterior sau în cursul procedurii, inclusiv în considerarea unor relații personale, de rudenie, de afinitate, profesionale sau de influență ori a unor interese profesionale.
(4) Prin „avantaj nejustificat” se înțelege orice beneficiu patrimonial sau nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul, care rezultă din încălcarea normelor procedurale aplicabile și nu ar fi fost posibil în condițiile respectării acestora și a principiului egalității de tratament.
(5) Dacă fapta a avut ca rezultat atribuirea efectivă a avantajului, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
(6) Nu constituie infracțiune diferențele de apreciere profesională rezonabile, întemeiate pe interpretarea de bună-credință a normelor aplicabile, în limitele marjei de apreciere conferite de normele legale aplicabile.
(7) Prezentul articol se aplică numai dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unor infracțiuni de corupție sau ale infracțiunii de abuz în serviciu; în caz contrar, se aplică dispozițiile corespunzătoare acestora.
Textul propus descrie conduita vizată: aplicarea denaturată a criteriilor de evaluare, modificarea regulilor după începerea procedurii, omiterea verificării unor condiții esențiale sau ignorarea incompatibilităților, atunci când aceste acțiuni conduc la obținerea unui “avantaj nejustificat”.
Proiectul prevede pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani, precum și interdicția ocupării unei funcții publice, iar dacă avantajul este efectiv obținut, limitele de pedeapsă ar urma să fie majorate.
Un element important al propunerii este delimitarea între infracțiune și marja legitimă de apreciere administrativă. Inițiatorii introduc în text o clauză potrivit căreia diferențele rezonabile de apreciere profesională, exercitate cu bună-credință, nu intră sub incidența infracțiunii. De asemenea, proiectul prevede că noua incriminare s-ar aplica doar dacă fapta nu se încadrează deja la infracțiuni de corupție sau abuz în serviciu.
Potrivit platformei, demersul are în vedere o problemă insuficient tratată în actualul cadru normativ: favorizarea prin manipularea procedurilor, fără existența mitei sau a unui folos patrimonial.
Inițiativa este argumentată inclusiv prin vulnerabilitățile semnalate în sistemul de sănătate, unde, potrivit autorilor proiectului, favoritismul poate afecta concursuri, numiri, achiziții, contracte sau accesul la resurse publice. În opinia acestora, astfel de practici nu produc doar prejudicii administrative, ci afectează direct imparțialitatea instituțională.
Fondatorul Platformei, Dimitrie Chele, susține că măsura ar limita manifestările de coruptofilie (termen utilizat de acesta pentru a defini atracția față de practicile corupte), acționând ca un mecanism de prevenție împotriva abuzurilor de putere și a deciziilor discreționare.
Subliniem că inițiativa deschide și o dezbatere juridică importantă. Potrivit juriștilor, orice nouă incriminare penală presupune exigențe stricte privind claritatea și previzibilitatea, iar definirea favoritismului ca faptă penală ridică inevitabil discuții privind delimitarea față de alte infracțiuni deja reglementate.
Autorii proiectului încearcă să răspundă acestor critici tocmai prin formularea tehnică a textului propus, insistând asupra caracterului determinant al încălcării procedurale, existenței intenției directe și condiției ca rezultatul procedurii să fi fost influențat decisiv.
Din această perspectivă, inițiativa nu propune doar introducerea unei noi infracțiuni, ci încearcă să aducă în dezbaterea publică problema favoritismului ca vulnerabilitate sistemică, nu doar ca abatere administrativă punctuală.
Tema apare într-un context mai larg în care discuțiile despre integritate publică, transparență și prevenirea corupției rămân active, iar presiunea pentru instrumente juridice mai eficiente continuă.
Potrivit Platformei AbuzÎnSănătate .ro, obiectivul demersului este deschiderea unei dezbateri legislative și publice privind oportunitatea introducerii favoritismului între faptele sancționate penal, ca instrument suplimentar de protecție împotriva abuzurilor de putere.
Rămâne de văzut dacă propunerea va genera susținere instituțională sau va intra în circuit legislativ.
călător pe la reviste pe la câteva edituri “…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă
