Parchetul General- Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni.

În completarea comunicatului anterior referitor la proiectul de modificare a legii grațierii, difuzat în cursul zilei de astăzi, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni.
Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii.

Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soţului/soţiei, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege.
Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit”.
Pentru a ilustra cele de mai sus, menționăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanțelor cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Astfel, au fost trimiși în judecată 54 de inculpați, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari.

Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora.

Spre exemplu: un primar și un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia.
Totodată, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracțiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecințe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii.
O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice.
Cu privire la modificările privind graţierea, subliniem că vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare).
Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie.

De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv.
Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor.

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media