Pe urmele târgoviștencei Smaranda Gheorghiu – Maica Smara, spre Capul Nord – Nordkapp, cel mai nordic punct al Europei continentale

Omagiu, Maicăi Smara! 

         La începutul lunii septembrie 2025, după vreo 45 ani de activitate montană desfășurată în „spiritul” Clubului de Turism Chindia, montaniardul Nicolae Posta „a pus ghetele în cui” închizând programele de expediții montane externe, dar, în paralel, lansând un nou program, turistic-cultural, Pe urmele personalităților dâmbovițene, în țară sau în străinătate.

Prima acțiune s-a derulat deja, în perioada 28 septembrie – 8 octombrie 2025 (în cadrul unei expediții de studiere a aurorelor boreale din nordul Europei, organizată de Valentin Grigore, Președintele Societății Astronomice Române de Meteori în parteneriat cu un vechi colaborator din zona B.T.T.-ului București, Dan Moldovanu, cu al său RO TEAM TOUR), prilej de a merge, pe urmele târgoviștencei Smaranda Gheorghiu – Maica Smara, spre Capul Nord – Nordkapp, cel mai nordic punct al Europei continentale (71 grade 10 minute 21 secunde, Latitudine Nordică!).

Spre deosebire de Maica Smara, care a ajuns acolo străbătând mai toată Europa cu trenul, noua expediție s-a apropiat de obiectiv cu câteva curse aeriene, iar porțiunea finală a fost parcursă cu două microbuze închiriate.

Nordkapp este, practic, un promontoriu aflat pe coasta de nord a insulei Mageroya, o stâncă înaltă de 307 m, aflată în zona de întâlnire a Mării Norvegiei (ca parte a Oceanului Atlantic) cu Marea Barents (ca parte a Oceanului Arctic). Ea se află la 2.102,3 km de Polul Nord, iar denumirea de Capul Nord – North Cape i-a fost dată de englezul Steven Borough, căpitanul vasului Edward Bonaventure, încă din 1553, atunci când era în căutarea Trecerii de Nord-Est, o nouă cale navigabilă prin zonă! Iată cum a descris Maica Smara, în amintirile sale, întâlnirea cu zona: „Coastele Capului Nord îi sugerau un zid de apărare, o citadelă a pământului, o redută ciuruită în lupta cu valurile oceanului. Stihiile naturii – imensitatea apelor, nămeții, uraganele – par a dispune după bunul lor plac biata planetă. Urcând pe vârful muntelui, retezat într-o terasă acoperită cu mușchi, Smara s-a simțit mică, singură, depărtată de însemnele forței umane…”.

Tot în condiții vitrege, pe un viscol puternic, cu rafale de peste 100 km pe oră, exploratorii dâmbovițeni au adus un simbolic omagiu scriitoarei târgoviștene, apoi au vizitat noul pavilion care cuprinde săli care amintesc de istoricul descoperirii acestei zone. Ca și în alte zone ale Europei, „dovada” trecerii prin acest loc este confirmată printr-o Diplomă acordată de amfitrionii mini-așezării turistice de acolo.

După plecarea din nord, Maica Smara a trecut prin orașul Hamerfest (numit și Insula Balenei), apoi, cu un vapor cu zbaturi, s-a avântat printre insule stâncoase ajungând în interesanta zonă Tromsø, o mică comunitate de suflete, un amestec de norvegieni, finlandezi și eschimoși. Oamenii mării au impresionat-o și a rămas acolo mai multe zile, închiriind o barcă cu care a colindat micile insule și locuințele oamenilor.

În vremurile actuale, pe una din insulele din zona Tromso a fost construită Catedrala Oceanului Arctic, iar subsemnatul a aprins, în acest frumos lăcaș de cult, o lumânare, lăsând și o cană de lut, cu simboluri românești, plină cu flori de toamnă aduse din Târgoviștea natală. Se apropia 5 octombrie, ziua nașterii Smarandei Gheorghiu!

         În cele zece zile petrecute dincolo de Cercul Polar de Nord, „vânătorii” de aurore au prins o „captură” excelentă, deci expediția a fost reușită din toate punctele de vedere. Desigur, la Tromso a fost vizitat Muzeul trolilor, iar la Rovaniemi a fost vizitat Satul lui Santa Claus (a nu se confunda…), aflat chiar pe Cercul Polar de Nord.

Veni, vidi, vici!

Nicolae Posta,

Președinte Asociația Chindia Jurasic Park

P.S. 1. Bibliografie – Petre Gheorghe Bîrlea – O româncă spre Polul Nord

2. Imaginile cu aurore boreale aparțin lui Valentin Grigore

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media