Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Pensiile militare pe principiul contributivității?

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității.
Astăzi pe ordinea de zi a guvernului a fost prezentată nota întocmită de ministrul Muncii, Marius Budăi, în care se specifică clar că,  MApN și MAI au refuzat avizarea Memorandumului privind reforma sistemului de pensii.  La SRI și Ministerul Justiției se află în circuitul de avizare.
Statul român lucrează, în prezent, la o nouă lege a pensiilor, împreună cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană, ca parte a reformelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua lege va merge strict pe criteriul contributivității.
În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.  Guvernul reface acum componența comitetului interministerial pentru reforma sistemului de pensii din România, astfel încât la negocieri să ia parte și Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Infomații, instituții care au case sectoriale de pensii.
Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019 are termen în PNRR în primul trimestru din 2023, în timp ce intrarea în vigoare a cadrului legislativ,  pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale,  are termen în PNRR în ultimul trimestru din acest an.
CE a venit cu precizarea că și pensiile militare intră reformă și în anvelopa bugetară de 9,4% din PIB.
Anvelopa bugetară se referă la toate alocările bugetare pe care statul și le asumă pentru plata pensiilor, peste sumele pe care Casele de Pensii le asigură din Fondul National de Pensii, administrat de CNPP.  Păstrarea pensiilor militare, dar cu modificarea algoritmului de calcul, astfel încât să nu se depășească plafonul de 9,4% din PIB, după ce se asigură mai întâi plata integrală a pensiilor contributive din sistemul public, periat și el de excrescențele celor 6 categorii de pensii de serviciu. Drepturile de pensie stabilite contributiv sunt drepturi garantate. Așadar, noua lege a pensiilor militare trebuie să asigure tranzitoriu atât un cuantum minim cât și un cuamntum maxim, ambele calculate din elementele salariale deja consemnate în Raportul preliminar privind Plx 199/2020.
 Integrarea pensiilor pentru militari în Legea 127/2019, modificată și ea în limitele impuse de PNRR.  Preluarea se va putea face fie integral, numai cu cuantum contributiv, fie în forma hibridă cu cuantum contributiv, garantat de stat, la care se poate adăuga, în funcție de posibilitâți, un supliment necontributiv.
In condițiile menținerii actualului nivel ridicat de CAS, de 25% din soldele/salariile brute, statului îi convine să introducă și pensiile militare în sistemul contributiv de pensii, în speranța că fondul de pensii se va echilibra și va fi din ce în ce mai puțin nevoie de susținerea plății pensiilor din bugetul de stat.
Cam acestea sunt constrângerile bugetare în limitele cărora se vor reforma pensiile militarilor.
Militarii rezerviști chiar au inițiat o petiție on-line prin care se solicită ”respectarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Constituția României, ale art.14 „Interzicerea discriminarii” din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale si art. 1 din Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000, în sensul eliminarii discriminării dintre militari și alte categorii socio-profesionale”. 
”Totuși sunt intrigat de faptul că ”nucleul experților și specialiștilor” care și-ar fi împartit sarcinile si responsabilitățile privitor la redactarea noii legi a pensiilor militare, se află tot la Ministerul Muncii !?!
Din acest motiv ar trebui să continuăm să informăm prin toate canalele oficiale și neoficiale, societatea civilă dar și ”specialiștii sau experții” de la Ministerul Muncii, care ”lucrează” la modificarea și completarea legislației privind pensiile militare de stat și notificarea parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, din comisiile de specialitate, respectiv: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisia pentru constituționalitate prin semnarea acestei petiții, de fiecare dintre noi, militari, polițiști, jandarmi, pompieri sau salariați din cadrul sistemului de penitenciare, pentru eliminarea din legislația actuală a inechităților și reglementarilor discriminatorii și neconstituționale, comparativ cu celelalte categorii socio-profesionale, dispoziții de lege care sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, prevăzute în toate ordonanțele tip ”trenuleț” cu un caracter strict electoral, care au modificat abuziv și în mod discriminatoriu Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, prin neactualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei și cu creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat de salariații din sistemul de siguranță națională și ordine publică, precum și plafonarea diferențiată și total discriminatorie a veniturilor față de celelalte categorii socio-profesionale” se arată în petiție.
Cât priveşte justeţea unei pensii militare mai mari, decât cea din sistemul public, afirmaţiile corecte juridic şi moral sunt acestea: ”Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați, nu le au.”
Aşa au constat marii magistraţi ai CCR. E adevărat că au spus-o când încercau să se dea egali cu militarii, acum după mai multe decizii prin care au statuat că sunt mai presus de militari, nu numai că au uitat aceste argumente de bun simţ, dar chiar încearcă să –şi scape pielea şi pensiile indicând, fără să le-o ceară nimeni, că pensiile militare pot fi jecmănite,  iar ei nu se vor opune (a se vedea Decizia 900/2020).  Și pensia militară are o componentă real contributivă care merită protejată ca toate celelalte pensii contributive şi de care nu trebuie să ne fie deloc ruşine dimpotrivă, trebuie să o scoatem în relief. Militarii au contribuit întotdeauna la pensii, indiferent în ce fond și cine și cum  l-a gestionat. S-a creat falsa impresie că acestora nu li s-a oprit din salarii bani pentru pensie. Fals! Militarii au contribuit și contribuie la fondul de pensie, doar că nu au stabilit ei ce se întâmplă cu acel fond, statul l-a distribuit cum a vrut.  Aşa ar constata şi simplul contribuabil că statul din buget mai adaugă foarte puţin peste ce se cuvine contributiv,  în comparaţie cu contribuţia adăugată la alte categorii de pensii de serviciu. Mai mult, pentru anumite perioade de timp, se poate afirma că unele pensii militare au avut cuantumul mai mic decât cel cuvenit pentru contributivitate.  În ultimii 10 ani, legislaţia incidentă a fost modificată de patru ori, ceea ce a creat disfuncţionalităţi în armonizarea tuturor situaţiilor.Aceste schimbări legislative au generat şi unele situaţii anormale, excepţii, care sunt vânate cu predilecţie şi servite ca argumente imbatabile. Ştim însă că excepţiile nu pot da măsura întregului sistem şi că generalizarea unor aspecte punctuale, nu serveşte decât intenţiilor de a învrăjbi şi diviza categoriile profesionale.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share