Profit din moarte: Cum a vândut Bayer cu bună știință produse contaminate cu HIV

Așa cum se întâmplă întotdeauna când scandaluri de o asemenea amploare lovesc corporații mari precum Bayer, o companie chimică și farmaceutică germană cu o vechime de 150 de ani și un pionier în domeniul sănătății, problema a fost legată de bani.
Cu toate acestea, în cazul Bayer, măsura în care lăcomia a lovit a fost pur și simplu tulburătoare, demonstrând într-adevăr că viața este pusă pe locul doi atunci când vine vorba de profit.
În octombrie 1984, laboratoarele Cutter ale companiei Bayer au permis ca mai multe tone de medicamente destinate bolnavilor de hemofilie și contaminate cu virusul HIV să fie vândute în țări din America Latină și Asia. Ca urmare a acestei decizii de punere a profitului pe primul loc, mii de oameni au murit, deși Bayer nu era la prima abatere de acest fel.
În 1955, într-o încercare de a câștiga cursa pentru crearea vaccinului împotriva poliomielitei, compania a produs 120.000 de doze care conțineau virusul viu, neinactivat. Acest lucru a dus la 40.000 de cazuri de poliomielită la copii, dintre care 200 s-au ales cu diferite grade de paralizie, iar zece au murit.
În anii ’80, însă, principiul după care părea să se ghideze Bayer – „banii înainte de toate” – a mers prea departe.
În 1803, medicul John Conrad Otto din Philadelphia (SUA) a descoperit o tulburare genetică pe care a numit-o hemofilie. Boala, manifestată prin sângerări repetate, afectează coagularea sângelui din cauza lipsei de proteine (elemente responsabile de creșterea și dezvoltarea tuturor țesuturilor din organism).
În cazul hemofiliei de tip A, purtătorii sunt deficitari în factorul VIII; în cazul hemofiliei de tip B, factorul IX este cel care ajunge să fie afectat.
În 1965, Judith Graham Pool, de la Universitatea Stanford, a descoperit că precipitatul lăsat de decongelarea plasmei sanguine era bogat în factor VIII. Descoperirea avea loc într-un moment în care speranța de viață a unui hemofilic se apropia de 20 de ani.
Abia în 1984 factorul VIII a apărut ca medicament, aprobat pentru utilizare profilactică în Statele Unite de către Food and Drug Administration (FDA).
În același timp, anii ’80 cunoșteau oroarea provocată de contaminarea cu virusul HIV și dezvoltarea bolii cunoscute drept SIDA. De îndată ce Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) a identificat maladia, aceasta a fost rapid asociată cu homosexualii, dependenții de heroină, haitienii și hemofilicii, chiar dacă nu se știa cum se transmitea, de fapt, creând stigmate sociale care se prelungesc până în prezent.
Abia în 1985 oamenii de știință au dezvoltat un test specific pentru a detecta HIV. Pe atunci, însă, Bayer vindea deja în străinătate produse contaminate. Cel mai înspăimântător lucru este că, la 3 decembrie 1982, CDC a trimis o scrisoare către Divizia Biologică Cutter a Miles Laboratories, în care se menționa un număr de cazuri de SIDA la hemofilici de tip A, ceea ce ridica problema serioasă a posibilei transmisii a HIV prin sânge și derivatele sale.
Asta, deoarece pentru producerea factorului VIII era nevoie de o baza mare de donatori de sânge. În februarie 1983, Bayer a declarat că testează donatorii pentru detectarea HIV, deși la acel moment încă nu avea un test de depistare a virusului.
Documente interne apărute în urma scandalului arată că Bayer și-a fabricat produsul cumpărând sânge de la deținuți, consumatori de droguri și homosexuali „cu risc ridicat”, care trăiau, cel mai probabil, din prostituție.
Cu toate acestea, gigantul farmaceutic avea o alternativă prin care putea să producă în continuare factorul VIII: prin încălzirea concentratului de plasmă, o metodă dezvoltată de laboratoarele sale chiar în acel an.
Procesul face ca HIV să devină inactiv, reducând rata de infectare la 0%, dar producerea factorului VIII prin tratament termic era de șase ori mai costisitoare. Așa că Bayer a optat să rămână cu vechea metodă, chiar dacă aceasta a costat viața a mii de oameni.Se estimează că 90% dintre cei care au primit factorul VIII contaminat cu HIV au fost infectați. Produsele au fost retrase de pe piața americană, dar în străinătate au mai fost comercializate încă un an, până când stocurile s-au epuizat. Totul, pentru ca Bayer să câștige miliarde de dolari.
Până în 1992, medicamentele contaminate au infectat cu HIV cel puțin 5.000 de hemofilici din Europa, dintre care 2.000 au dezvoltat SIDA. În total, 1.250 de persoane au murit din cauza bolii.
S-a constatat că, la mijlocul anilor 1990, majoritatea celor 4.000 de persoane bolnave de SIDA din Japonia erau pacienți cu hemofilie, situație care a ieșit la lumină în urma scandalului Bayer din SUA. În America Latină, cel puțin 700 de cazuri de infectare cu HIV au fost legate de utilizarea de produse din sânge contaminate.
În anii ’90, Bayer a fost dată în judecată și, alături de alte companii implicate, a fost nevoită în final să plătească daune de 600 de milioane de dolari.
Și, în ciuda tuturor etic și uman” pe parcursul crizei din anii 1980, când a comercializat produse farmaceutice infestate cu HIV.rapoartelor și documentelor care au ajuns la cunoștința publicului, în timpul unui alt proces lansat împotriva Bayer, în 2003, președintele megacorporației a emis un comunicat de presă în care susținea că firma „s-a comportat în mod responsabil,

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media