Raport de țară pentru România- Semestru european 2017

Reforme vaste au fost lansate în 2016, însă potențialul neutilizat al forței de muncă limitează creșterea economică. Gradul de sărăcie este în scădere, dar inegalitatea veniturilor continuă să rămână ridicată. Măsurile necesare pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate sunt puse în practică, însă sistemul în sine este afectat de ineficiență, acces limitat și corupție. Furnizarea inegală a unei educații de calitate reduce potențialul capitalului uman. Cheltuielile cu investițiile publice sunt ridicate, dar eficiența redusă a infrastructurii pune restricții creșterii. Reforma administrației publice s-a accelerat in 2016, ea nefiind încă finalizată însă. Acestea sunt, pe scurt, concluziile analizei de țară pentru România, publicată de Comisia Europeană miercuri, 22 februarie, în cadrul pachetului de documente referitoare la Semestrul european 2017.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi, a declarat:

„În cursul ultimelor douăsprezece luni, multe țări din UE au continuat să facă progrese în ceea ce privește soluționarea principalelor lor dificultăți economice – deși eforturile lor sunt încă insuficiente. Ținând cont de climatul de nesiguranță în care ne aflăm, un lucru este clar: pentru a depăși aceste dificultăți, guvernele actuale și succesorii lor trebuie să ia măsuri ferme.”

Pe ansamblul Uniunii Europene, statele membre înregistrează progrese în punerea în aplicare a orientărilor de politică primite anul trecut, referitoare la așa-numitul „triunghiu virtuos”: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și aplicarea de politici bugetare responsabile. Analizele de țară arată că în majoritatea statelor membre redresarea economică a contribuit la scăderea ratelor șomajului, deși acestea sunt încă peste nivelurile înregistrate în perioada dinaintea crizei. Bilanțul aprofundat din anumite rapoarte indică faptul că deficitele importante de cont curent au fost corectate și că stocul mare de datorie privată, publică și externă a început să scadă ca pondere din produsul intern brut. Cu toate acestea, încă mai rămân câteva riscuri: excedentele importante de cont curent nu sunt decât parțial ajustate, în timp ce stocul mare de credite neperformante afectează sectorul financiar în anumite state membre.
Pe lângă cele 27 de analize de țară (publicate pentru toate statele membre în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică), Comisia a publicat și trei rapoarte: unul privind punerea în aplicare a pactului bugetar, un altul în care este analizată datoria publică a Italiei și un al treilea privind un caz de prezentare eronată a statisticilor de către Austria, alături de o propunere adresată Consiliului pentru o amendă.

Următoarele etape ale Semestrului european
Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară prezentate de Comisie și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate.
Comisia va organiza, apoi, reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Vicepreședinții Comisiei și comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate. Aceste discuții urmăresc o mai mare implicare a statelor membre, înainte de publicarea rapoartelor de țară, și ar trebui să continue în perspectiva elaborării programelor lor naționale de reformă și a programelor de stabilitate sau de convergență.
Comisia propune ca statele membre să implice, într-o mai mare măsură, parlamentele naționale și partenerii sociali în procesul de reformă și să garanteze asumarea acestuia de o gamă mai largă de părți interesate. Statele membre vor fi invitate să explice modul în care autoritățile locale și regionale sunt implicate în pregătirea programului, ținând cont de faptul că succesul implementării sale depinde de diversele niveluri de guvernanță.
Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, în cursul primăverii.

Context
Publicarea timpurie a rapoartelor de țară se înscrie în eforturile Comisiei Juncker de raționalizare și consolidare a Semestrului european. Au fost introduse modificări pentru a permite un dialog veritabil asupra priorităților europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum și pentru a consacra mai mult timp dialogului cu statele membre și părțile interesate la toate nivelurile. Comisia acordă, de asemenea, mai multă atenție aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și de afaceri sociale în cadrul Semestrului european

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media