”Ritmul cu care se iau decizii de la „vreau” și „trebuie”,  până la măsuri concrete,  este foarte lent”

 În fiecare lună septembrie, președintele Comisiei Europene se prezintă în Parlamentul European pentru a discuta cu deputații ce a făcut Comisia în ultimul an, ce intenționează să facă în anul următor și care este viziunea asupra viitorului. Este ceea ce numim dezbaterea cu privire la starea Uniunii Europene sau SOTEU.

În cadrul dezbaterii anuale privind starea UE, eurodeputații au interpelat-o pe președinta  Ursula von der Leyen cu privire la activitatea Comisiei din ultimul an și la planurile sale viitoare.

În deschiderea dezbaterii, președinta Parlamentului European Roberta Metsola, a declarat: „Este o onoare specială să o avem pe Olena Zelenska cu noi în această zi importantă. Suntem aici pe fondul alarmant al invaziei ilegale și nejustificate a Ucrainei suverane, al inflației ridicate, al creșterii prețurilor la energie, al unei catastrofe climatice, al creșterii insecurității alimentare și al creșterii costurilor de trai. Astăzi, mesajul nostru trebuie să fie Europa va răspunde”.

În ceea ce privește războiul împotriva Ucrainei, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: „Putin va eșua, iar Europa va învinge.” Aceasta a adăugat că sancțiunile împotriva Rusiei „vor rămâne”. Von der Leyen a anunțat punerea la dispoziție a 100 de milioane EUR pentru refacerea școlilor ucrainene afectate, precum și pentru includerea Ucrainei în spațiul de roaming gratuit al UE și în piața unică. În ceea ce privește creșterea prețurilor la energie, Comisia va prezenta măsuri pentru ca statele membre să își reducă consumul de energie electrică și va propune un plafon pentru veniturile întreprinderilor care produc energie electrică la un cost scăzut, pentru a mobiliza peste 140 de miliarde EUR pentru atenuarea impactul asupra cetățenilor. Ea a anunțat, de asemenea, o reformă a pieței energiei electrice. Von der Leyen a precizat în mod clar că ”Putin este singurul responsabil pentru actuala criză energetică și pentru creșterea prețurilor”.

Europarlamentarul umanist, Maria Grapini, membru în Grupul S&D, a criticat prezentarea făcută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care aceasta a avut-o  în plenul Parlamentului  European.

Dacă iau în calcul faptul că o colegă a spus, în plen, că discursul legat de “Starea Națiunii” a fost cel mai bun de când se află în PE, iar doamna președinte a spus de foarte multe ori cuvintele „trebuie” și „vreau” și dacă ne raportăm doar la promisiuni, este adevărat. Acum, când vorbim, observăm însă că 25 de milioane de cetățeni europeni au salariul minim și, ca atare, nu putem vorbi de viitor și de ținte 2030-2050, fără să știm ce facem acum, pentru că ritmul cu care se iau decizii de la „vreau” și „trebuie”, până la măsuri concrete,  este foarte lent. Până la votul din octombrie , cu o lună rece deja, ce credeți, este totuși necesar să facem ceva concret pentru a ajuta cetățenii și IMM-urile?”, a  spus într-o intervenție pertinentă  eurodeputatul  Maria Grapini.

 

 

Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru combaterea crizei energetice nu vor avea efect, dacă nu vor fi însoțite și de o reglementare a celor care stabilesc, inițial, prețul la gaz și, apoi, a intermediarilor, care căpușează lanțul de distribuție, a atras atenția  și europarlamentarul Carmen Avram, în Plenul Parlamentului European: „Oamenii care ne-au trimis în Parlamentul European ne întreabă de ce nu reușește Comisia să îi salveze din calvarul prețurilor uriașe la energie. Ne cer să le spunem cine e de vină, pentru că ei vor sta la iarnă flămânzi și pe întuneric? Iar unii, mai avizați, vor să știe de ce se anunță de la Bruxelles doar măsuri cu efect limitat, de parcă n-am vedea, în propria noastră casă, elefantul care ne face zilnic viața un coșmar. O aluzie la acel hub din UE care stabilește, speculativ, netransparent și necontrolat, prețul la gaz.

Avem un cadru legal care ne-ar permite să combatem speculațiile. Dacă vrem într-adevăr s-o facem. Dacă nu, îl putem lăsa pe Putin să ne mai râdă în nas, cu filmulețe despre frigul de la iarnă, iar pe marionetele lui extremiste să producă haos în toată Uniunea.”

”Avem nevoie de un răspuns european comun, eficient și rapid împotriva creșterii prețurilor la energie în Uniunea Europeană.
Este, poate, pentru unii, ușor să vorbească în Parlamentul European despre acest subiect, dar este foarte complicat să vorbești cu un pensionar atunci când își plătește facturile și are o pensie mică, cu un tânăr care trăiește din salariul minim pe economie și își dă jumătate din venituri pentru plata facturilor sau cu un antreprenor care vrea să reușească și nu o poate face din cauza prețurilor la energie. Avem nevoie de măsuri active, iar multe dintre soluțiile propuse la nivel european au fost deja susținute de Partidul Social Democrat. Pe de-o parte,  este clar că trebuie să reglementăm, nu mai putem să lăsăm lucrurile la voia întâmplării în baza unei liberalizări care nu funcționează în prezent. Avem nevoie să îi taxăm pe cei care au câștigat enorm pe spatele cetățenilor europeni și a traderilor care au profitat de acest context. Avem nevoie să îi sprijinim pe cei care investesc în zona aceasta de producție și statele care au capacități în zona de energie așa cum de exemplu, România, statul meu are. Și, de asemenea, să implementăm mai rapid programul european pentru energie REPowerEU, mult mai rapid decât o facem acum.” a transmis și europarlamentarul Victor Negrescu.
”Pandemia de Covid -19 și războiul din Ucraina au provocat cea mai gravă recesiune după anul 1945, iar acest lucru ne obligă la un set de acțiuni concrete, menite să înlăture disparitățile regionale. Investițiile în infrastructură, indiferent dacă vorbim de cea feroviară sau rutieră, alături de infrastructura medicală sau școlară, reprezintă elemente indispensabile pentru orice regiune. Creșterea economică pe termen lung, este subsumată accesului la internet în bandă largă, dar mai ales cercetării și inovării. Un lucru aparte îl reprezintă consolidarea legăturilor dintre zonele urbane și rurale, care au posibilitatea de a oferi noi oportunități de dezvoltare și de stimulare a dezvoltării economice și sociale. Încurajarea investițiilor la nivel regional, urban și rural, prin mobilizarea resurselor din sectorul privat, trebuie dublate de o reducere substanțială a birocrației în accesarea fondurilor europene.  Exemplul fondului LEADER este cel mai bun de urmat pentru toate statele membre. Regiunile transfrontaliere au nevoie de soluții și politici adaptate noilor realități. În același timp, ținerea României, Bulgariei și Croației în afara spațiului Schengen, o apreciez ca fiind profund imorală, deoarece aceste state sunt pregătite din punct de vedere tehnic, iar dezvoltarea regională este imposibilă fără să fie aparținătoare acestui spațiu” a spus și europarlamentarul Daniel Buda.

În ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei, președinta von der Leyen a promis că grupurile de dezbatere ale cetățenilor vor deveni acum o caracteristică obișnuită și că a sosit momentul organizării unei convenții europene. Printre alte subiecte abordate de președinta Comisiei se numără:  combaterea ingerințelor străine pentru protejarea democrațiilor europene, o cooperare mai strânsă cu țări precum Chile, Mexic, Noua Zeelandă, Australia și India, precum și propuneri pentru un Fond european de suveranitate, o lege europeană privind materiile prime critice, o bancă europeană de hidrogen și un pachet de ajutor pentru IMM-uri, etc.

Intervențiile liderilor grupurilor politice:

Manfred Weber (PPE, Germania) a îndemnat la o „iarnă a solidarității”: „Îl putem învinge pe Putin și putem reduce facturile la energie electrică ale oamenilor”. În ceea ce privește noile propuneri în materie de energie, el a deplâns rolul diminuat al Parlamentului și și-a exprimat regretul cu privire la lipsa de leadership a Consiliului. El a solicitat, de asemenea, un moratoriu privind noua legislație pentru a evita o povară suplimentară pentru fermieri și IMM-uri. În cele din urmă, el a subliniat că „nu există niciun efort de coordonare a activităților de apărare ale UE” și a solicitat „Comisiei să lanseze, înainte de luna decembrie, un plan de acțiune european în domeniul apărării”. ”Angajamentul UE față de libertatea și integritatea Ucrainei trebuie să fie ferm, dar, pe lângă sărbătorirea victoriilor, trebuie să îi sprijinim pe cei care suferă de pe urma consecințelor sociale și economice ale războiului, a declarat Iratxe García (S&D, Spania). „În caz contrar, populismul va crește”, a avertizat ea. García a salutat propunerile de urgență în domeniul energiei, în special utilizarea profiturilor extraordinare realizate de întreprinderile energetice, deoarece „nu este acceptabil ca unii să devină milionari în detrimentul suferinței familiilor”.

Stéphane Séjourné (Renew, Franța) a declarat că lupta Ucrainei „este o luptă pentru valorile Europei, este lupta noastră, este lupta pentru statul de drept împotriva legii celui mai puternic”. UE dispune de mijloacele necesare pentru a reacționa rapid și eficient la consecințele războiului asupra cetățenilor europeni, a afirmat acesta. Séjourné și-a exprimat sprijinul pentru măsurile de reducere a prețurilor la energie și a solicitat reducerea „tuturor dependențelor noastre, în ceea ce privește alimentele, materiile prime, sănătatea, infrastructurile digitale și de apărare”. În concluzie, politicile publice ar trebui aliniate la obiectivul autonomiei strategice. „Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și chiar să intensificăm aceste eforturi”, a insistat Ska Keller (Verzi/ALE, Germania). Cu toate acestea, solidaritatea în cadrul UE trebuie, de asemenea, să crească. Trebuie să ne asigurăm că cei care dispun de cele mai multe resurse suportă costurile acestor perioade, a subliniat aceasta. „În cele din urmă, singura modalitate de a depăși această criză este de a utiliza mai puțină energie și mai multă energie din surse regenerabile”. Keller a solicitat, de asemenea, Comisiei să se asigure că „nu sunt plătiți bani Poloniei și Ungariei decât dacă acestea se întorc pe calea statului de drept”. Marco Zanni (ID, Italia) a considerat că măsurile propuse „nu sunt suficiente pentru a oferi ajutor concret celor care suferă în prezent”. „Plafonarea prețului gazelor naturale – singura măsură care va ajuta într-o oarecare măsură cetățenii și întreprinderile (…) – este încă în curs de dezbatere”. Zanni a îndemnat Comisia să realizeze că „lumea s-a schimbat din 2019” și că anumite politici nu mai sunt viabile, deoarece nu au contribuit nici la protejarea climei, nici la realizarea unei tranziții industriale și socioeconomice. Raffaele Fitto (ECR, Italia) a solicitat ca alianța atlantică să continue să fie consolidată și ca sancțiunile să fie menținute, acestea fiind singurele mijloace de a obține rezultate. Cu toate acestea, acesta a subliniat necesitatea de a „asigura o adevărată unitate” în UE pentru a putea aborda „două chestiuni majore: cea a energiei și cea a sprijinului pentru familii și întreprinderi”. Avem nevoie de răspunsuri clare, a subliniat acesta, insistând asupra „plafonării prețului gazelor și decuplării prețurilor gazului și energiei electrice”. Manon Aubry (Stânga, Franța) a subliniat că cetățenii nu mai pot plăti facturile. Salariile stagnează, în timp ce prețurile cresc odată cu inflația și cu costurile energiei, iar dividendele cresc și miliardarii zboară în avioanele lor private, și-a exprimat aceasta regretul. Aubry a salutat impozitul anunțat pe profitul întreprinderilor din sectorul energetic, afirmând că grupul său este întotdeauna singurul care solicită un astfel de impozit, care ar trebui plătit de toate întreprinderile care beneficiază de pe urma crizei.

Discursul_din_2022_privind_starea_Uniunii_al_pre_edintei_von_der_Leyen

”Vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Aceasta va contribui la asigurarea achiziționării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare. Banca va putea investi trei miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei piețe a hidrogenului. Astfel se va construi economia viitorului. Aceasta înseamnă Pactul nostru verde european.  În ultimele luni, ne-am dat seama cu toții cât este de important Pactul verde european.  Vara anului 2022 va rămâne în amintirile tuturor. Am văzut cu toții râurile secate, pădurile în flăcări, căldura extremă.  Iar situația este chiar mult mai gravă. Până în prezent, ghețarii din Alpi au constituit o rezervă de urgență pentru râuri precum Rinul sau Ronul. Dar cum ghețarii din Europa se topesc mai repede ca niciodată, secetele viitoare vor fi cu mult mai puternice. Trebuie să facem eforturi continue pentru a asigura adaptarea la schimbările climatice și pentru ca natura să devină primul nostru aliat.  Iată de ce Uniunea va pleda în favoarea unui acord global ambițios pentru natură, în cadrul Conferinței ONU privind biodiversitatea care va avea loc anul acesta la Montreal.  Și vom face același lucru în cadrul COP27 de la Sharm el-Sheikh. Dar, pe termen scurt, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru a răspunde schimbărilor climatice.   Nicio țară nu poate combate de una singură fenomenele meteorologice extreme și puterea lor distrugătoare. Vara aceasta am trimis avioane din Grecia, Suedia sau Italia pentru a combate incendiile din Franța și Germania. Dar, pe măsură ce aceste evenimente devin mai frecvente și mai intense, Europa va avea nevoie de o capacitate consolidată. Iată de ce,  anunț astăzi că în cursul anului viitor ne vom dubla capacitatea de combatere a incendiilor. Uniunea Europeană va achiziționa zece avioane amfibie ușoare și trei elicoptere suplimentare pentru a ne completa flota.(…) Am trecut prin cea mai profundă recesiune de după cel de Al Doilea Război Mondial. Am realizat cea mai rapidă redresare de după expansiunea economică postbelică.  Acest lucru a fost posibil pentru că am pus cu toții umărul la un plan de redresare comun. NextGenerationEU a fost o gură de aer proaspăt pentru economia noastră. Iar acest instrument este abia la început de drum. Până în prezent, din fondurile de care dispune acesta au fost plătite statelor membre 100 de miliarde de euro. Prin urmare, economia noastră urmează să mai beneficieze de încă 700 de miliarde de euro.(…)  Însă inflația și incertitudinea le afectează în mod deosebit. Acesta este motivul pentru care vom prezenta un pachet de măsuri de ajutor pentru IMM-uri. Va include o propunere privind un set unic de norme fiscale pentru desfășurarea activității economice în Europa, pe care l-am numit BEFIT. Acesta va facilita desfășurarea activității economice în Uniune. Reducerea birocrației este sinonimă cu un acces mai bun la dinamismul unei piețe continentale. De asemenea, vom revizui Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților – pentru că pur și simplu nu este corect ca 1 din 4 falimente să se datoreze faptului că facturile nu sunt plătite la timp.  Pentru milioane de întreprinderi familiale, acesta va fi un adevărat colac de salvare în vremuri tulburi” a  prezentat în intervenția sa, președinta Comisiei Europene.

 

 

 

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share