România a decis acum cinci ani de zile cele mai agresive ținte de decarbonizare din toată Uniunea Europeană

România a trimis, săptămâna trecută, la Bruxelles, documentul-cheie cu care, vrea să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea cu cinci  ani a termenului de închidere a termocentralelor și minelor de cărbune, până în 2030.  Iar ministrul social democrat al energiei, Bogdan Ivan s-a aflat la Bruxelles pentru a renegocia PNRR-ul.

„Sunt convins că nu o să sufere atât de mult clima lumii că România îşi păstrează în continuare centralele pe cărbune din Valea Jiului și pentru care militez (…) Sunt la sediul Comisiei Europene, unde am purtat negocieri intense împreună cu colegii mei, în urma unor argumente pe care le duc de două luni de zile pentru a păstra în continuare centralele pe cărbune active în sistemul energetic din România.

Cum am ajuns aici? Am ajuns aici pentru că, acum cinci  ani de zile, cei care au decis în dreptul României au asumat că până la finalul anului 2025, România să renunțe total la minele pe cărbune și la centralele pe cărbune ( n.r. vezi minele din Valea Jiului ) cu condiția de a primi miliarde de euro, prin care să facă noi capacități de producție a energiei electrice.

Miliardele de euro s-au primit la nivelul României, dar proiectele de centrale pe gaz care ar trebui să înlocuiască centrale pe cărbune, sunt în continuare pe hârtie” a transmis pe o rețea de socializare, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, românii plătesc din această cauză aproape cel mai mare preţ al energiei electrice din Europa, existând şi riscul ca mii de oameni să rămână fără locuri de muncă la CE Oltenia şi în toată Valea Jiului.

„Cu patru luni înainte de a scoate din uz, teoretic, aceste capacităţi de producţie a energiei electrice pe cărbune, am venit să găsesc o soluţie prin care se împiedic acest lucru, pentru că dacă noi vom scoate capacităţile de producţie a energiei pe cărbune vom ajunge în situaţia în care să crească şi mai mult preţul la energia electrică. Vom ajunge în situaţia în care, mii de oameni să rămână fără locuri de muncă la CE Oltenia şi în toată Valea Jiului şi vom ajunge în situaţia în care lucruri care trebuiau făcute acum 5-4-3 ani, care au proiecte întârziate de ani de zile, să le facem într-un termen foarte scurt de timp.

Cred din suflet că, după ce am adus argumente foarte clare cât de important este pentru România ca să păstrăm în continuare aceste grupuri, Comisia Europeană să înţeleagă, să accepte ceea ce am propus cu argumente foarte clare şi să reuşim să amânăm acest termen, cu condiţia foarte clară pe care mi-o asum: să punem în loc noi capacităţi de producţie energie electrică pe gaz, tocmai pentru a tempera preţurile şi pentru a avea în continuare energie electrică în România”, a mai spus ministrul.

România are nevoie de energie! Orice resursă trebuie menținută în funcțiune și exploatată la capacitate maximă, dat fiind situația critică actuală dar și de perspectivă. Nu se poate închide nimic,  fără să înlocuit cu ceva măcar echivalent! Acesta este principiul esențial pe care baza căruia PSD acționează pentru a face posibilă furnizarea de energie electrică populației și economiei, la un preț cât mai suportabil.

”Noua realitate geopolitică și de pe piața energiei, generată de criza din Ucraina, ce a amplificat criza energetică existentă la nivelul Uniunii Europene, a evidențiat faptul că utilizarea în continuare a cărbunelui la producerea energiei electrice trebuie privită ca o soluție temporară necesară, menită să contribuie la scăderea dependenței UE de o sursă nefiabilă de gaze naturale, ca etapă asumată în implementarea Pactului Ecologic European. 

 Închiderea unor grupuri existente în SEN (în special pe cărbune) la nivelul anului 2026, corelat cu nerealizarea unor grupuri noi care să înlocuiască această capacitate, are impact negativ asupra adecvanței sistemului și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe, caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa resursei primare pentru centralele electrice (lipsă vânt/apă), combinate cu întârzierea programului de dezvoltare nuclear și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care,  capacitatea lipsă la vârful de sarcină ar fi la limita capacității de import a RET și, astfel, SEN nu ar mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică”, a declarat și senatorul Cristian Resmeriță.

În pofida presiunilor pentru reducerea emisiilor de carbon, cărbunele continuă să fie o sursă stabilă de energie pentru România.

În Valea Jiului există huilă de exploatat pentru încă 100 de ani, iar la vecinii din Gorj, lignitul, peste 50 de ani.

În momente de vârf de consum sau în condiții meteo nefavorabile pentru energia solară și eoliană, grupurile pe cărbune pot fi pornite rapid, pentru a asigura alimentarea constantă a SEN.

”Am arătat foarte clar cum România poate să ajungă în pauperitate (n.r. sărăcia) energetică sau chiar în blackout, în situația în care închide aceste centrale, mai ales în perioada de iarnă, când nu avem solar, nici eolian, iar acest lucru poate duce la o blocare a României. Acest studiu a stat la baza negocierii”, a adăugat ministrul.

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar locuințe reci în timpul iernii sau o problemă care afectează exclusiv gospodăriile foarte sărace. Astăzi, soluțiile trebuie să răspundă unei diversități tot mai mari de provocări: de la costuri ridicate cu energia, la cheltuieli mari de transport și condiții locative precare. Peste 67,5% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie și 76,3% dintre cele aflate în forme extreme de sărăcie energetică,  sunt în mediul rural, arată Raportul Anual ORSE 2024.

Acesta a mai explicat că România și-ar dori să păstreze „trei grupuri mari” și alte „două în revizie tehnică” pentru a le putea înlocui în caz de avarii.

„Acest lucru, până când vom termina centralele de la Iernut și Mintia. Pe simulările noastre vorbim de minimum doi  ani de zile, să păstrăm aceste centrale. Ținta e să reducem în 2029. Răspunsul va fi până la finalul acestei săptămâni. Suntem presați de timp”, a conchis Bogdan Ivan, în intervanția sa de la DIGI24.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media