România este singura țară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor

Furnizorii și distribuitorii de energie depun toate eforturile pentru a răspunde evoluției în creștere accelerată a prețurilor de achiziție de pe piața angro de energie, implementează și prefinanțează pachetul de măsuri dispus de autorități, pentru sezonul rece 2021-2022.

Totuși, neclaritățile generate de cadrul legislativ prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, incertitudinea recuperării integrale și la timp a sumelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situației financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare și distribuție.

”Suntem extrem de îngrijorați în legătură prevederile OUG nr.3/2022 avute în vedere pentru implementare începând cu 1 februarie a.c., în sensul că acestea nu reflectă costurile reale ale furnizorilor și vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situație nedorită și care ar genera o puternică reacție negativă în întregul sector energetic. Mai mult, măsura plafonării prețurilor pe segmentul de furnizare, dispusă de autoritățile române, nu respectă legislația națională (Legea energiei 123/2012 cu modificările și completările ulterioare – art 80) și nu aplică în mod corect legislația UE. Având în vedere faptul că tarifele reglementate din componenta prețului final sunt diferite în funcție de operatorul de distribuție, măsura conduce, totodată, și la un tratament diferențiat între furnizori. De asemenea, modul de calcul al prețului de referință pentru stabilirea sumelor compensate de către statul român nu reflectă valoarea reală a sumelor de recuperat, conducând la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, într-un mod discriminatoriu. Impactul direct al unei compensații parțiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolvență sau faliment și daune fără precedent asupra fluxului de numerar operațional, conducând la incapacitatea furnizorilor de a-și continua activitatea„ arată cei de la ACUE. 

Majoritatea statelor europene aplică scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar România este singura țară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor. Provocările sectorului de furnizare vin în contextul unei situații fără precedent cu care se confruntă operatorii de distribuție energie electrică, care gestionează o infrastructură critică în România. Aceștia sunt obligați să cumpere energia electrică necesară pentru funcționarea rețelei fiind expuși la costurile extrem de mari de pe piața angro, nereflectate în tarifele stabilite de ANRE. În cazul rețelelor electrice, această situație a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, forțând distribuitorii să diminueze investițiile. Obligația de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. În linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie să asigure, în timp util, viabilitatea financiară a societăţilor de distribuţie.

Federația ACUE își reafirmă sprijinul pentru implementarea politicilor decise de autorități exprimându-ne disponibilitatea de a lucra împreună cu autoritățile și partenerii de dialog social, într-un moment în care piața de energie se confruntă cu provocări cruciale și punem la dispoziție expertiza noastră locală și internațională.

“Facem apel la implementarea imediată a unui mecanism care să asigure fluxul de numerar în sectorul energetic. Lipsa acestuia va duce, fără îndoială, la colapsul financiar al furnizorilor și distribuitorilor de energie.” Dana Dărăban, director executiv, Federația ACUE

Ca soluții pentru situația actuală din sectorul energetic Federația ACUE propune:

• Pentru consumatorul casnic, un model de compensare cu sumă în valoarea fixă și în funcție de venit, date fiind efectele disproporționate ale prețurilor ridicate asupra consumatorilor cu venituri reduse.
• Pentru acordarea de ajutor companiilor sau industriilor trebuie avut în vedere cadrul de ajutor de stat. Subliniem faptul că se permit ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu armonizate până la minimele stabilite în Directiva privind impozitarea energiei și acestea pot fi puse în aplicare de către statele membre fără o notificare prealabilă către Comisie.

Ideea plafonării prețului la energie începând cu data de 1 aprilie 2022 nu este o soluție fezabilă pentru atenuarea creșterilor de preț pe piața angro de energie. Impactul oricărui plafon de preț depinde de modul de implementare, domeniul de aplicare și nivelul la care este stabilit. O intervenție publică nu trebuie să conducă la costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu, mai exact acumularea de pierderi la nivelul furnizorilor.

“La suprafață, controlul prețului la facturile de energie pare o idee bună, dar îngrijorarea se referă la efectul asupra concurenței pe piața energiei și a invesțiilor. Dovezile sunt clare că stimularea piețelor, a concurenței, a investițiilor este cel mai bun mod de a menține prețurile la un nivel rezonabil și nu soluția reglementărilor dificile. Sunt consumatori de energie care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor, iar ajutorul statului trebuie direcționat către aceștia.” Dana Dărăban, director executiv Federația ACUE

Instituirea unor măsuri precum blocarea reflectării costurilor de achiziție a energiei în prețurile finale va pune companiile de furnizare în imposibilitatea de a susține financiar costurile cu achiziția energiei. Efectul predictibil al unei astfel de măsuri este amânarea sau încetarea plăților către producători, transportatori și distribuitori și, implicit, falimentul furnizorilor.

Furnizorul de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piața angro și o vinde clientilor directi (casnici si non-casnici). Prețul final include pe lângă prețul energiei și costurile de rețea – transport și distribuție, cogenerare de înaltă eficiență, certificatele verzi, acciza și TVA. În baza informațiilor publice, costul furnizorilor cu achiziția energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică și 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziție se adaugă taxe de rețea, alte taxe și tarife. Marja brută de furnizare este, în medie, de maxim 5%, din care furnizorul trebuie să își acopere cheltuieli precum cele cu salariile angajaților, centrele de relații cu clienții, sisteme informatice, transmiterea facturilor.

Federaţia ACUE reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, respectiv CEZ România, E.ON România, Electrica SA, ENEL România, ENGIE Romania, Gaz Est, cu un număr total de peste 24.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2021 depășește 11 miliarde de euro.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media