Rovina: statutul strategic contestat!

ONG-urile și organizațiile comunitare din mai multe țări europene contestă decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic proiectelor miniere. În România, proiectul minier de la Rovina ar distruge o arie vastă din Munții Apuseni.

Comisia Europeană a publicat prima rundă de proiecte de materii prime desemnate ca strategice sub Regulamentul European pentru Materii Critice (CRMA). Au fost anunțate 47 propuneri în statele membre ale UE. În ciuda rolului desemnat al proiectelor pentru independența resurselor Europei și reindustrializare, un număr semnificativ de proiecte de extracție sunt de mult timp contestate de organizațiile de mediu și rezidenți deopotrivă. Ca reacție la decizia de astăzi, mai multe ONG-uri și asociații comunitare din România, Germania, Spania și Portugalia au declarat că vor contesta desemnarea statutului strategic de către Comisia Europeană.

Proiectele strategice contestate includ proiecte miniere precum Barroso Lithium Project din Spania, Mina do Romano în Portugalia sau proiectul de aur și cupru Rovina din România (ESM).

“Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană,  legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne,” a transmis  Roxana Pencea-Brădățan de la MiningWatch România.

Mining Watch România este o reţea de organizaţii care se alătură comunităţilor locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere distructive, la scară industrială. Mining Watch monitorizează avizele emise de autorităţi în beneficiul companiilor miniere şi semnalează neregulile către factorii de decizie din România şi, când este relevant, la nivelul UE. Printre activităţile sale se numără acţiuni în instanţă şi de advocacy, pentru a asigura că autorităţile aplică în mod corect prevederile legale relevante.

 Magistrații de la Tribunalul Cluj, au decis anularea avizului de mediu pentru planul urbanistic                                                       

Fără acest aviz, compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România, nu poate obține legal autorizațiile de construcție pentru începerea proiectului.

”Instanța a dispus anularea Deciziei privind emiterea Avizului de mediu nr. 2969/22.07.2022 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara pentru P.U.Z. zonă industrială, pentru „Dezvoltarea „Dezvoltarea proiectului minier Rovina în cadrul ariei de licență de exploatare, județul Hunedoara” și anularea Avizului de mediu nr. 7/2022 emis de APM Hunedoara pentru Planul Urbanistic Zonal – Zonă Industrială pentru „Dezvoltarea proiectului minier Rovina în cadrul ariei de licență de exploatare, județul Hunedoara” Obliga pârâții Agenția pentru Protecția mediului Hunedoara și Samax România SRL, în solidar, să plătească reclamantei suma de 30093,02 lei reprezentand cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Cluj. Soluţia a fost pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 30.10.2023”  Mai multe detalii despre decizia instanței pot fi găsite aici.

În cadrul procesului, Declic, parte a rețelei de organizații neguvernamentale Mining Watch, a arătat că nu au fost întocmite studii de evaluare a impactului climatic și nici nu a fost întocmită o evaluare a calității apelor de suprafață și subterane.

Mai mult, raportul de mediu care a stat la baza emiterii Avizului de mediu a fost întocmit de persoane neatestate legal. Asociațiile localnicilor precum și organizațiile de protecție a mediului au reproșat companiei miniere, în instanță, și că nu a realizat consultări transfrontaliere cu statele potențial afectate sau consultări efective cu localnicii.

Proiectul minier megalomanic  de la Rovina este situat in județul Hunedoara și constă în trei zăcăminte de aur-cupru pe o suprafață de 2,768 ha – Rovina la nord, Colnic în centru și zăcământul Cireșata la sud. Proiectul este deținut în proporție de 100% de Samax România, subsidiară a Euro Sun Mining.

Spre deosebire de proiectele Roșia Montană și Certej, proiectul minier Rovina e deținut în totalitate de o companie privată, fără participarea statului român.

Conform raportărilor făcute la bursa de minerit din Canada, „Valea de la Rovina are aproape șapte milioane de uncii de aur și aproape un miliard și jumătate de livre de cupru”, preciza într-un comunicat Scott Moore, CEO al Euro Sun Mining.

Conform autorizațiilor de exploatare primite de Agenția Națională a Resurselor Minerale, vor exista două cratere: unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic) și un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina). Minele de suprafață vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime. Din aceste cratere se va scoate minereul din care, apoi,  se vor desprinde aurul și cuprul. Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfășura și în subteran, în mina Valea Gârzii – Cireşata.

Proiectul minier Rovina se află la 5 km de Brad și 25 km depărtare de Deva. Roșia Montană se află la 25 km nord și Certej la 17 km sud-est de perimetrul licenței Rovina. Euro Sun Mining Inc. (ESM) este o companie minieră canadiană junior, cu sediul central în Toronto, Ontario și este listată la bursa din Toronto, TSX: ESM. Proiectul minier Rovina este singura investiție a companiei. În 2021 și-a propus listarea pe Bursa londoneză în speranța atragerii de investitori europeni.

Proiectul Rovina este situat într-o zonă rurală, în principal împădurită, pe Valea Rovinei (comunele Bucureșci, Criscior și Buces) din Munții Apuseni.

Toate componentele principale ale proiectului sunt situate pe valea unui afluent a pârului Valea Rovina. Valea superioară a afluentului va fi modificată în mod semnificativ de cariera Rovina și de instalațiile de deșeuri de steril mixt și rocă reziduală ce se întind pe toată lungimea versanților vestici. Pentru exploatarea auriferă de la Rovina, statul român ar urma să încaseze 500 de milioane de dolari, pe toată perioada activității miniere din județul Hunedoara.

                                                                  UE va avea parte de o dispută legală extinsă

În contextul presiunilor geopolitice tot mai strânse, CRMA a UE își propune să deblocheze parteneriatele minerale cu țările terțe și, de asemenea, exploatarea internă a metalelor necesare pentru tranziția energetică.

Pentru a atinge cel puțin 10% din producția internă de minerale critice până în 2030, proiectele strategice sunt declarate de interes public major, facilitându-le obținerea rapidă de avize și accesul la investiții private și publice. De la redactarea CRMA în 2023, activiștii de mediu și comunitățile afectate au subliniat incompatibilitatea actului cu reglementările europene de mediu existente, cum ar fi Directiva Habitate, Directiva Cadru privind Apa și Directiva Păsărilor.

„Extracția de materii prime ieftine pentru industria auto din Germania și din alte părți pune în pericol stilul nostru de viață. Noi, cei care trăim din agricultura durabilă și depindem de râuri curate și pajiști verzi, vom suporta doar dezavantaje. Propunerea nu reprezintă o Tranziție Justă – mineritul din Portugalia nu respectă legislația, iar autoritățile nu iau măsuri. Cele patru mine de suprafață planificate sunt inacceptabile atât din punct de vedere ecologic, cât și social. Vom cere Comisiei UE să revizuiască această decizie,” explică Nelson Gomes, din inițiativa cetățenilor din Covas do Barroso.

În nordul Portugaliei, inițiativa se opune planurilor investitorului britanic Savannah Resources.

„În Spania, mineritul modern a cauzat o distrugeri și poluări imense, aducând la pachet nedreptate, crimă, corupție și suferință. CRMA va amplifica aceste probleme. Statutul de proiect strategic este o încercare de a legitima proiecte ilegale și distructive, în timp ce comunitățile sunt subminate și transformate în «inamici publici» prin narativa Comisiei de securizare a materiilor prime,”conchide și  Joám Evans, de la Observatorul Minier Iberic, un organism de supraveghere al industriei miniere din partea societății civile.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media