”S.O.S. ! România în pericol ! Încetați joaca de-a Apărarea națională !”

De ziua Armatei României, membrii Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari au desfășurat Proteste în fața sediului MApN din București . În București au fost prezenți membri ai Ligii, din Filialele Sectoarelor municipiului București și din județele Brașov, Argeș, Buzău, Constanța, Gorj, Dolj, Giurgiu, Galați, Prahova, Suceava, Ilfov. Protestele s-au desfășurat sub motto-ul : „S.O.S. ! România în pericol ! Încetați joaca de-a Apărarea națională !”

„Considerăm că pensiile militare îndeplinesc deja cerințele Jalonului 215 și propunem să nu se ia în considerare acum o nouă reformă a pensiilor militare. Mediul extern este foarte diferit în prezent față de momentul negocierii PNRR. Lumea s-a schimbat la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Astăzi există o zonă de război nu departe de granița României cu Ucraina, iar toate țările care se învecinează cu Ucraina trebuie să mențină un nivel ridicat de pregătire militară. Nu trebuie făcut nimic acum care să pună în pericol forța și pregătirea militară”, transmite  Banca Mondială, în propunerea sa.

Conform instituției internaționale, orice propunere de reducere semnificativă a drepturilor sau a beneficiilor planului de pensii militare ar putea declanșa un exod al ofițerilor experimentați și al altor cadre militare.

În esență, conform angajamentelor din PNRR, toate pensiile ar trebui să aibă parte de contributivitate, un stagiu minim realizat în specialitatea respectivă și să nu depășească venitul din timpul serviciului. Păi dacă asta este situația, de ce tot dezbatem despre pensiile militare? Militarii plătesc contribuţie individuală de asigurări sociale, la fel ca orice alt angajat din România, cu  25% din venitul lunar brut. Condițiile minime pentru a avea dreptul la pensie de serviciu sunt clar stipulate în Legea 223/ 2015. În cele din urmă, încă din anul 2017, pensiile militare nu pot depăși media soldelor din perioada de referință. Prin urmare, teza pensiilor militarilor „nesimțite” este falsă. O manipulare ordinară. Pensiile din sistemul public au avut parte anual de măriri și indexări, cele militare au fost reduse prin neaplicarea indexării  încă din anul 2021. Pe modelul proiectelor privind noile legi ale securității nationale, dezvăluite de noi, cei din  presă și apoi,  neasumate de nimeni, „circulă” prin guvern, proiectul de Ordonanță de Urgență prin care,  guvernul vrea să modifice modul de calcul al pensiilor și să facă o schimbare a condițiilor de pensionare pentru magistrați, diplomați, personalului aeronautic, a celor de la curtea de conturi, a funcționarilor parlamentari,  dar și ale militarilor, proiect care este la rândul sau neasumat, deși el există și circulă la nivelul coaliției de guvernământ. Din păcate și la capitolul privind militarii, nu se specifică nimic cu privire la articolul 60, din Legea 223/2015 așa cum a fost promulgat inițial și se păstrează modificat și completat prin ordonanțele 59/2017 și 114/2018, astfel că,  înghețarea pensiilor militare la nivelul deschiderii dreptului de pensie militară, fără ca cuantumul pensiilor militare de stat să se actualizeze ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, indică fie prostie, fie rea credință.

Proiectul de Ordonanță de Urgență privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, cu respectarea jalonul 215 din PNRR” este deja considerat un ”atac” la independența justiției, de către CSM, pentru că prevede o reducere a pensiilor de serviciu și o schimbare drastică a condițiilor de pensionare, astfel că pe aceeași logică, tot ce se întâmplă cu legile salarizării și pensiile militarilor și polițiștilor, trebuie considerat un ”atac” la siguranța națională ?!?

La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari. Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plată  este de aproximativ 3.500 lei. Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie. Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori). Soldele lunare nete maxime pentru ofițeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenți, între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câștigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele. Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști. Sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat,  de atunci încoace. Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi și este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate țările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României. Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri. Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Am putea fi acuzați de patetism, deși eroii armatei noastre căzuți la datorie, militarii răniți în misiunile executate în teatrele de operații ori în țară și familiile acestora ar fi argumente foarte puternice. Putem fi de acord și că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta și de pensii diferite pentru medicii care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Sau ar putea fi diferențiată importanța muncii și, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii și tot așa.

Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat. Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce privește raportarea lor la riscurile profesionale: numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000; modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare,  va fi din ce în ce mai mare.  În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua).  După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei. ”Cine îşi asumă crucea de militar, îşi asumă responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la războiul unde sufletul eroului primeşte libertatea zilei „care nu cunoaşte amurgul, a zilei care nu cunoaşte umbra”. Astăzi, din păcate, asistăm la o încercare de inoculare a unei înţelegeri greşite a instituţiei militarului și rezervistului, în societatea contemporană românească, din perspectiva „elitei” politice și presei aservite. Se uită intervenţia oportună şi folositoare a luptătorilor Armatei României de-a lungul veacurilor. Nu numai faptul că militarii și rezerviştii au fost umiliţi de clasa politică actuală în diferite feluri, până la diminuarea și plafonarea soldelor și pensiilor militare, ci există, aşadar o tendinţă de minimalizare a rolului important al militarului și rezervistului pentru comunitate, pentru societate, pentru interesul naţional.  Tuturor celor mai mult sau mai puţin sceptici, celor care au uitat că sunt români şi au pierdut cea mai mică fărâmă de patriotism le readucem aminte că cea mai mare şi nobilă misiune de pe pământ este aceea de slujire a neamului, iar cea de-a doua misiune, la fel de măreaţă, este aceea de slujire a patriei, sub arme.  Există ceva în ţara aceasta pe care nici-o gafă politică şi nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima.  Există forţa jertfei depline pentru semeni, neam şi ţară, există acel izvor de putere şi fără putinţă de secat” transmite  Comandor (rz.) Ștefan Popa.

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share