23/10/2021

Să fim români cu sufletul și nu cu vorba, să iubim ce este al nostru  și să-l păstrăm ca pe ochii din cap

Cultura populară românească s-a format odată cu poporul din care facem parte, ca o cultură carpato – danubiano – pontică în care s-au topit, într-o sinteză originală, elementele de tradiţie preistorică, cu cele de origine dacică, romană şi bizantină.
 Pe teritoriul României avem de-a face cu creaţii ale artei populare care se numără printre cele mai interesante şi mai vechi manifestări ale artei populare europene.
Privită în ansamblul ei, această cultură, pe lângă vechimea de necontestat, prezintă încă două caracteristici fundamentale: continuitatea şi unitatea în timp şi spaţiu. Elementele de continuitate pot fi descifrate în cele mai diverse aspecte materiale şi spirituale ale culturii populare române, nația noastră  caracterizându-se  printr-o clară unitate etnică uşor de observat la nivel istoric şi lingvistic dar, mai ales, la nivelul culturii populare: arhitectura, ocupaţiile, uneltele, tehnicile tradiţionale, arta, obiceiurile, credinţele etc. (datorate fondului etnic unitar şi a intensei circulaţii transcarpatice).
Valea Jiului impresionează prin peisajele montane sălbatice din Masivele Parâng, Retezat şi Vâlcan, dar şi prin numeroasele obiective extraordinare care te îmbie să le vizitezi. Vă propunem acum patru muzee din zona Văii Jiului, pe care e musai să le vizitați.
Muzeul Mamei din Petrila, unic în Europa, atrage an de an vizitatori din toate colțurile lumii. În oraşul Petrila, într-o clădire ce aparţine familiei Barbu, găsim Muzeul Mamei sau Mother’s Museum. Muzeul a fost înființat de artistul petrilean Ion Barbu, în memoria mamei sale, și este amenajat chiar în casa în care a copilărit. Încă de la intrare te duce cu gândul la copilărie și la mamă. Muzeul mamei păstrează vie memoria Virginiei Barbu, mama artistului, prin fiecare obiect și fotografie.
Muzeul Mineritului este situat într-o clădire monument istoric , iar aici sunt prezentate piese care atestă istoria mineritului în Valea Jiului: documente originale, fotocopii, schiţe, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice vieţii din regiune. Muzeul a fost reabilitat complet în 2020 şi redeschis în 2021. Alături de colecţiile care prezintă istoria mineritului de cărbune şi a dezvoltării tehnicii miniere de exploatare, au fost alocate spaţii expoziţionale separate pentru Muzeul Muntelui şi o expoziţie etnografică.
Muzeul Satului Momârlănesc  este amenajat într-o casă veche de peste 200 de ani și spune povestea uneia dintre cele mai vechi comunități rurale din România. Se remarcă prin documentele care relatează istorii extrem de interesante, dar și prin uneltele tradiționale și costumele momarlanesti. În apropierea orașului Petroșani există o comunitate de circa 10.000 de momârlani despre care se spune să se trag din vechii daci.
Ei păstrează și astăzi tradiții vechi de pe vremea dacilor. Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important în viaţa poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu dansurile, cântecele şi strigăturile nelipsite la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru acela care încearcă să le cunoască şi să le adune pentru a le dărui din nou, după cum spune şi Anton Pann: „De la lume adunate, şi-napoi la lume date”. Plecând parcă de la aceste versuri ale marelui  folclorist, literat şi publicist, soţii Viorica şi Ioan Holobuţ, au purces în urmă cu zece ani să-şi împlinească visul: un „Muzeu al Satului”, al momârlanului din Valea Jiului. Efortul lor nu a fost uşor, s-au lovit de multe ori de reticenţa unora, dar nu au renunţat. „Am început să colindăm gospodăriile momârlanilor din Lupeni dar şi din celelalte localităţi ale Văii Jiului. Le-am explicat tuturor că vrem să facem un „Muzeul al Satului”. Am fost primit de unii cu multă înţelegere şi am început să adunăm fel şi fel de  obiecte vechi foliste în gospodăriile lor. Am fost ajutat în acest demers  şi de o parte dintre colegii cadre didactice de la şcoala Gimnazială nr. 2 din Lupeni. În primăvara anului 2007, deci, în urmă cu zece ani, am iniţiat cu proiect între şcoală şi Primăria Lupeni pentru amenajarea muzeului. După ce am primit spaţiul în cadrul şcolii ne-am apucat de amenajarea lui, iar în 2010 a fost inaugurat. Acolo a funcţionat până în anul 2014″, a ţinut să declare Ioan Holobuţ, profesorul pensionar pasionat de istoria, tradiţiile şi obiceiurile populare din Valea Jiului. De-a lungul timpului, acest muzeu a fost vizitat de zeci şi sute de elevi şi cadre didactice din zonă, dar şi din alte zone ale ţării, sau din alte ţări europene, de pe alte meleaguri ale lumii.

După ieşirea la pensie a distinsului cercetător şi restaurator a multora dintre obiectele care se aflau în muzeu, acesta a încercat să găsească o nouă locaţie pentru muzeul încropit la şcoală. I-a întins o mână de ajutor filantropul Văii Jiului, Emil Părău. Acesta a subscris ideii de a realiza o gospodărie ţărănească, cu toate acareturile. Au demarat lucrările la o casă tipic momârlănească la Pensiunea Retezat, iar în vara anului 2016 au fost expuse obiectele, în noua locaţie.

Întemeietorii muzeului mai au în plan de a amenaja şi o stână dacică în imediata apropiere a gospodăriei ţărăneşti, iar întregul ansamblu este împrejmuit cu un gard tradiţional ţărănesc realizat de inimosul învăţător. Scopul acestui muzeu este de a promova şi conserva tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti. În ultima perioadă pragul acestui inedit muzeu, care s-a născut din dragostea faţă de ceea ce au mai bun comunităţile, a fost trecut şi de mai mulţi elevi lupeneni dar şi din alte zone, care au rămas şi ei impresionaţi de bogăţia şi varietatea obiectelor expuse, copiii dovedind un interes deosebit pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre viaţa şi activitatea zilnică a momârlanilor. Puţine popoare ale lumii au reuşit să conserve atât de bine cultura tradiţională, pentru că s-au aliniat globalizării, uitând de lucrurile spirituale. Românii sunt însă privilegiaţi şi trebuie să ne închinăm în faţa acelor oameni care, pe banii lor, prin munca asiduuă pe care o depun,  încearcă să promoveze adevăratele comori ale neamului.  Sprijinirea conservării patrimoniului local şi al tradiţiilor trebuie să devină o prioritate pentru toţi factorii decizionali, pentru că, alături de serviciile agroturistice, mesteşugurile şi activităţile tradiţionale pot fi o modalitate de promovare şi creştere a atractivităţii zonelor, precum este şi Valea Jiului, care pot atrage turiştii şi cu beneficii diverse  pentru populaţia locală.

Muzeul Instalatorului Român este, cu siguranță, unul dintre cele mai interesante muzee pe care îl puteți vedea, și asta pentru că fiecare obiect expus aici poartă marca umorului inconfundabil al artistului Ion Barbu. Vizitarea lui este o experiență ce nu trebuie ratată. Exponatele sunt greu de povestit însă muzeul vă așteaptă să-i treceți pragul, să-i acordați timp pentru a vă povesti pe îndelete despre ce este vorba.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share