”Să ne amintim de curajul, determinarea și sacrificiul înaintașilor noștri”

Sâmbătă și  Duminică, Phanteonul Moţilor de la Ţebea a fost neîncăpător,  pentru miile de români patrioţi care au venit să comemoreze cei 150 de ani de la trecerea în eternitate a acelui om providenţial care a fost Avram Iancu, Tribunul Tribunilor, care nu a făcut promisiuni, ci a pus mâna pe Lancea lui Horia şi s-a bătut vitejeşte pentru toţi românii lui din Transilvania și Apuseni.

A fost unul dintre organizatorii adunărilor de la Blaj din aprilie şi septembrie 1948 şi conducător al cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni. Refuzul lui Kossuth şi al guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor transilvăneni şi votarea împotriva dorinţei majorităţii române a unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, a dus la dezbinarea revoluţionarilor transilvăneni şi la ridicarea ţărănimii la luptă pentru rezolvarea problemelor sociale şi naţionale, Avram Iancu devenind conducătorul ţărănimii, împotriva revoluţionarilor maghiari de la Budapesta.

”Anul acesta comemorăm împlinirea a 150 de ani de la trecerea la Domnul a eroului naţional Avram Iancu (†1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepționale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale ale românilor, cel care a condus Revoluția română din Transilvania între anii 1848 şi 1849. „Primăvara popoarelor, cum a fost numit valul revoltelor revoluționare împotriva regimurilor absolutiste din anul 1848, a reprezentat un moment istoric excepțional în cursul istoriei. Curentul revoluţionar, care a debutat în Franța, a devenit în scurt timp o amplă mișcare politică şi socială, manifestată la nivelul întregii Europe, cuprinzând şi Ţările Române. În Moldova şi Ţara Românească, amenințate de intervențiile represive ale celor două mari imperii absolutiste (Rusia şi Turcia), revoluția din 1848 nu a durat decât câteva zile, fiind repede înăbu­șită. În Transilvania, însă, aflată sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, revoluția română a avut un caracter preponderent naţional, susţinută fiind şi de fruntaşii români veniți de peste Carpaţi, în Munţii Apuseni. Aici, revoluția română nu a putut fi înfrântă cu forța armelor, ci a durat aproape un an şi jumătate, având ca opoziție par­tea maghiară, care voia răpirea Transilvaniei şi anexarea ei la Ungaria, şi care nu recunoştea românilor şi sașilor dreptul la existență naţională, la păstrarea limbii şi a credinţei. Astfel, anul 1848, anul marilor speranțe, n-a produs imediat împlinirile așteptate, mai ales pentru români. Represiunea a acționat succesiv, înăbușind procesele revoluționare. Însă, de fapt, revoluția era marea biruitoare, încât la scurt timp popoare întregi, inclusiv românii, şi-au realizat treptat idealurile unităţii naţionale. Avram Iancu are marele merit de a fi catalizat poporul român din Transilvania în jurul idealurilor sfinte de libertate şi de afirmare a conştiinţei naţionale. Numele său a devenit în curând un simbol puternic al libertăţii naţionale în conştiinţa întregului popor român, încât declararea sa oficială drept Erou al Națiunii Române, în 17 noiembrie 2016, a reprezentat doar validarea unui adevăr incontestabil, meritul revenindu-i colegului Laurian Stănchescu.

La scurt timp după moartea sa, poporul român l-a înălţat pe Avram Iancu drept stindard al libertăţii şi al identităţii naţionale, numele său devenind un reper important cu încărcătură simbolică” se arată în mesajul Patriarhului Daniel.

La evenimentul de duminică de la Țebea  au fost prezenți prim-ministrul României, Nicolae Ionel Ciucă, ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode, ministrul culturii, Lucian Romașcanu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, dar și secretari de stat ai unor ministere ale executivului, europarlamentarii Maria Grapini, Gheorghe Falcă,  Victor Negrescu, președintele Consiliului Județean, Laurențiu Nistor, senatori și deputați, zeci de primari hunedoreni și din țară, consilieri județeni ,reprezentanți ai  instituțiilor deconcentrate, etc.

Președintele României, Klaus Iohannis a trimis mesajul său, prezentat de consilierul prezidențial, Sergiu Nistor, dar și o coroană de flori, în semn de omagiu și în memoria lui Avram Iancu, eroul național,  care a luptat și s-a sacrificat pentru libertatea și unitatea românilor.

”Viitorul este întotdeauna nesigur. Dar trebuie să avem curaj, să fim determinați și pregătiți să îl întâmpinăm. Trebuie să ne gândim mereu la lecțiile trecutului. Să ne amintim de curajul, determinarea și sacrificiul înaintașilor noștri atunci când au fost puși în fața unor decizii grele, decizii care au schimbat fundamental soarta națiunii.  Din nefericire, trecem printr-o perioadă a incertitudinii și a nesiguranței. Oamenii au multe temeri și pe bună dreptate sunt îngrijorați pentru ce le rezervă ziua de mâine. Avem un război nu departe de granițele României, avem o serie de efecte negative ale acelui război, pe care le resimțim în viața noastră de zi cu zi. Avem o iarnă grea în față, pe care trebuie să o pregătim cu înțelepciune, echilibru și responsabilitate. Nu va fi ușor, dar România va reuși să depășească toate aceste greutăți pentru că suntem pregătiți pentru orice scenariu.

În același timp, nu suntem singuri. Suntem în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană, alături de partenerii noștri de încredere. România este un punct de stabilitate între națiunile balcanice, pentru că promovăm și protejăm drepturile și libertățile fundamentale, valorile fundamentale ale democrației și ale statului de drept. Abia acum, am văzut că războiul de agresiune se poate reaprinde în Europa, am înțeles cu toții că apartenența noastră la lumea occidentală înseamnă, de fapt, protejarea națiunii și a identității noastre naționale. Am învățat de la Avram Iancu că adevăratul patriotism are ca obiectiv obținerea păcii sociale și a bunăstării economice. Pacea socială și bunăstarea economică nu sunt posibile în absența demnității umane și a libertății individuale, în absența toleranței, a dialogului și a transparenței în luarea deciziilor.

O națiune puternică este o națiune unită în jurul unor valori care constituie identitatea sa națională. Aceste valori sunt împărtășite de cei mai mulți dintre cetățeni. Sunt împărtășite de acea majoritate tăcută despre care rar se vorbește de la tribuna puterii. Sunt înscrise în Legea fundamentală a țării, la loc de cinste: România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme. Identitatea noastră națională este o identitate europeană,  pentru că națiunea română este o națiune europeană.(…) Avram Iancu este un simbol al luptei pentru întregirea neamului și protejarea națiunii române.

El va dăinui peste secole pentru că această luptă pentru întregirea și protejarea națiunii nu se încheie niciodată. Este o luptă continuă și o datorie pe care o avem ca români și ca cetățeni ai statului român. Noi nu putem decât să îi onorăm faptele și să îi continuăm lupta în mod neobosit, fiecare român acolo unde se află pe acest pământ.  Dumnezeu să binecuvânteze și să ocrotească România!” a transmis în mesajul său participanților, premierul Nicolae Ciucă.

Un moment special al manifestărilor comemorative l-a constituit depunerea coroanelor de flori la mormântul lui Avram Iancu, din partea Preşedinţiei României, Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, a autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, dar și din partea unor asociații și organizații cultural – istorice, fiind astfel cinstită memoria Eroului Național Avram Iancu. ”Crăișorul Munților nu a fost uitat și nu va fi uitat în veci de urmașii moților, de românii care își iubesc țara și limba națională. A fost un moment de bucurie și pentru că, în acest an, la Țebea, ne-au onorat cu prezența înalți demnitari ai statului român.  Le mulțumesc tuturor celor care, astăzi, au venit în număr mare la Țebea pentru a-l omagia pe Avram Iancu. Este semn că românii nu i-au uitat îndemnurile, iar împlinirea celor scrise în testamentul lăsat urmașilor săi stă acum în puterea noastră!”  a spus Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.

În marea de mulţime s-au detaşat reprezentanţii asociaţiilor culturale din România, din Republica Moldova, care au ţinuţ să vină la Ţebea îmbrăcaţi în portul tradiţional. Printre aceştia i-am revăzut pe generarul (R) Ioan Chelaru şi colegul Laurian Stănchescu, cel care, an de an cinsteşte memoria Crăişorului Munţilor, prin organizarea unui marş de peste 100 de kilometri și organizează în țară alte manifestări culturale, declarând ȚEBEA-  Ierusalimul Românesc!   Și sute de susținători ai partidelor politice, organizații patriotice, elevi de la școli din țară, etc.

Iar finalul ceremonialului de la monumentul de la Ţebea l-a constituit defilarea Gărzii de Onoare, în faţa tuturor oficialităţilor, personalităţilor politice venite la serbările naţionale.

Sărbătorile naţionale de la Ţebea au continuat cu spectacolul folcloric la care şi-au dat concursul nume mari a folclorului românesc, cântecele patriotice fiind la loc de cinste. La corturile partidelor politice românii au stat alături de lideri, au interacţionat cu ei la un pahar de vorbă şi au discutat pe teme largi, începând de la strategii politice, la soluţiile necesare pentru redresarea ţării, creşterea nivelului de trai al românilor, siguranţa naţională, etc.

Şi poate că nu ar trebui să uităm niciodată ultimul mesaj al Crăişorului Munţilor: „voiesc dară după moartea mea, înfiinţarea unei academii de drepturi… drepturile naţiunii mele”. 

 

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share