”Să nu confundăm războiul cu drepturile minorităților!”

Maria Grapini,  a avut o intervenție fermă în  plenul Parlamentului European . Europarlamentarul PUSL cere Comisiei Europene să notifice Ucraina pentru nerespectarea drepturilor minorităților.

Europarlamentarul PUSL, Maria Grapini, membru în grupul S&D, a cerut, în plenul PE, Comisiei Europene să notifice Ucraina pentru nerespectarea drepturilor minorităților.

„A trecut aproape un an de zile de când războiul dintre Ucraina și Rusia duce la pierderea de vieți omenești. Și pier acolo nu doar ucraineni, ci și minorități. Țara mea, România, a ajutat Ucraina, primind milioane de refugiați ucraineni. Care este, însă, răsplata? Președintele Zelenski a promulgat o lege – deși a fost atenționat și chiar eu am făcut demersuri pentru a nu promulga această lege prin care se interzice minorității române, celor peste 400.000 de români, să vorbească și să învețe în limba română – care încalcă acordul de aderare al Ucrainei la UE”, a  spus  în intervenția sa, eurodeputatul Grapini. Pe 15 ianuarie, România a sărbătorit Ziua Culturii Naționale și ziua celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, poet cunoscut pe plan internațional și care a urmat cursurile gimnaziale la Cernăuți, care a fost cândva pâmânt românesc, acum ucrainean.

Potrivit eurodeputatului umanist, românii din Cernăuți, neputând să vorbească în limba română, nu au putut să organizeze niciun eveniment pentru a-l omagia pe Mihai Eminescu. Mai mult, a adăugat Grapini, preoților români li se închid bisericile.

„Rog Comisia Europeană să verifice acordul de aderare al Ucrainei pentru că am votat acest acord. Acolo, în acord, este un punct care prevede foarte clar respectarea drepturilor minorităților. Domnul președinte Zelenski nu respectă însă acest lucru. Să nu confundăm războiul cu drepturile minorităților! M-am îmbrăcat în alb, în semn de pace, dar lupt pentru românii mei de acolo și cer să li se respecte drepturile”, a conchis Maria Grapini.

Românii din Ucraina locuiesc în trei regiuni administrative: Cernăuți (cuprinzând nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herța), Transcarpatia (Maramureșul din dreapta Tisei) și Odesa (Bugeacul – sudul Basarabiei istorice).  În total, sunt 409.600 de românofoni, reprezentând 0,8% din populația Ucrainei (datele de la recensământul din 2001).  Numărul de școli cu predare în limba română a tot scăzut în ultimii 30 de ani. În cele peste o sută de localități cu populație românească din Ucraina s-au închis/ucrainizat ori au fost trecute la învățământ mixt peste 50 de școli și doar în biserici enoriașii se mai roagă în limba română. Continuarea ostilităților și izbucnirea conflictului în alte regiuni ucrainene vor însemna tot mai multe persoane strămutate în zonele locuite de români. Consecințele social-demografice implică o diminuare clară a procentului de români față de majoritarii ucraineni, iar, politic vorbind, acest lucru înseamnă o tot mai mică influență, inclusiv electorală sau economică a românilor. Bisericile românești din Ucraina rămân, în continuare, subordonate Mitropolitului Onufrie al Kievului și Întregii Ucraine, iar decizia de a-și declara independența față de Moscova – destul de atipică, din punct de vedere canonic, dar și juridic – a fost întâmpinată cu entuziasm de către românii din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Deși nu există date oficiale privind numărul victimelor provenite din rândul comunității românești, mobilizarea etnicilor români pe front prejudiciază iremediabil dinamica societal-demografică a așezărilor românești din Ucraina. Pe de altă parte, multe familii de români s-au reîntregit în contextul războiului. Femeile cu copiii au plecat la soții lor, peste hotare, iar mulți dintre aceștia declară că așteaptă cu nerăbdare terminarea ostilităților pentru a reveni acasă.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media