SAFE cu 16,6 miliarde euro, împrumut pentru România

România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia.

Alocările SAFE pentru România:

4,2 miliarde euro – construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni;9,6 mld euro – achiziții militare ale MApN; 2,8 mld euro – achiziții pentru MAI și celorlalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

Demersurile făcute și proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin Programul SAFE au fost prezentate astăzi, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria de viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, de secretarii de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu și Raed Arafat, șeful DSU.

„Avantajul pe care noi îl avem, ca țară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care 10 ani perioadă de grație”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Pentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.
”Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Astfel, România își propune să sprijine semnificativ relansarea și extinderea industriei regionale de apărare, implicând programe în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și al mobilității. Acestea includ achiziționarea și/sau producția locală de vehicule blindate, camioane logistice, elicoptere, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, nave de patrulare navală, muniții de rezervă, drone și infrastructură critică cu dublă utilizare.
„Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licențe, cu tehnologii de ultimă generație, vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria națională de apărare. România are un plan aprobat de CSAT și Parlament pentru înzestrare. Varianta era să achiziționăm la un cost foarte mare sau pentru a finanța prin acest mecanism. Suntem forțați să demonstrăm că reușim să producem într-un timp foarte scurt. Al treilea avantaj este dezmorțirea industriei naționale de apărare. Cu privire la aceste proiecte, am spus că eu consider că e foarte important să fie publice. Nu e niciun secret la mijloc când e vorba de bani publici.(…)

Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român Aceste achiziții SAFE nu vor merge cu șmecherii. Dacă își face cineva planul să obțină anumite criterii care să-i avantajeze, vă spun că nu există această opțiune. Prioritar este exclusiv interesul României,”, a subliniat Radu Miruță, ministrul apărării.
Pentru proiectele Ministerului Afacerilor Interne sunt alocate 1,3 miliarde de euro, fonduri prin care se dorește consolidarea unor elemente critice de capabilitate și crearea unor baze de operare sustenabile. Contribuția MAI este structurată pe capabilități care susțin atât securitatea internă, cât și protecția populației.
Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a arătat că, ”prin aceste investiții, MAI urmărește să mențină ordinea publică și protecția populației în condiții extreme, să protejeze infrastructura critică și continuitatea serviciilor esențiale, să gestioneze evacuarea, fluxurile de populație și situații cu victime în masă, să asigure comunicații, comandă și reziliență”.
În ceea ce privește protecția civilă, suma alocată este de aproximativ 900 de milioane de euro, România fiind una dintre puținele țări care beneficiază de includerea acestei componente în Programul SAFE.

Prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual. Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre UE și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.

Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina). În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp, cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026.
O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media