Sălașu de Sus și municipiul Vulcan devin stațiuni turistice de interes local

În ședința de astăzi a guvernului pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre care vizează atestarea ca stațiuni turistice de interes local a mai multor localități din țară, printre ele regăsindu-se și două localități din județul Hunedoara.

”Încă o veste bună, la final de an! România are 35 noi stațiuni turistice de interes local. Începând de acum, acestea se vor putea bucura de noi oportunități de dezvoltare, printre care menționez atragerea de investitori și finanțări, în scopul maximizării potențialului zonelor și, foarte important, o creștere a numărului de vizitatori. Mai mult decât atât, destinațiile cărora le-a fost acordat noul statut, vor putea fi parte din reforma Organizațiilor de Management al Destinațiilor, având de acum posibilitatea, conform criteriilor minimale, să înființeze și să operaționalizeze o astfel de entitate la nivel local. Felicitări tuturor!”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin Cadariu.

HG-95

Comuna Sălaşu de Sus este situată în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara (Transilvania, România) la 54 km de municipiul Deva şi la 14 km de oraşul Haţeg. Comuna Sălaşu de Sus are în componenţă 11 sate: Sălaşu de Sus (reşedinţa comunei), Coroieşti, Mălăieşti, Nucşoara, Ohaba de Sub Piatră, Paroş, Peştera, Râu Alb, Râu Mic, Sălaşu de Jos, Zăvoi. Comuna Sălaşu de Sus este aşezată la limita nordică a Parcului Naţional Retezat, într-o zonă peisagistică extraordinară, plină de tradiţii, marcând drumul de acces către una dintre cele patru porţi care fac deschiderea către masivul Retezat. Zona face parte din Tara Haţegului, un ţinut bogat în vestigii istorice şi în rămăşiţe fosilifere cuprinse în recentul perimetru al Geoparcului International UNESCO Tara Hategului. Comuna Sălaşu de Sus se învecinează în partea de nord şi nord-vest cu comuna Sântămăria-Orlea, la sud şi sud-vest cu comuna Râu de Mori, la sud cu oraşul Uricani şi la est cu comuna Pui și Baru Mare. Comuna Sălaşu de Sus este străbătută de DN 66 care trece prin partea nordică a teritoriului. Istoria comunităţii din Sălaşu de Sus se integrează în cea a Ţării Haţegului, a cărei parte integrantă este, şi se pierde în negura timpului. Descoperirile arheologice demonstrează că zona a fost populată încă din perioada neolitică. Zona a cunoscut prosperitatea Daciei lui Burebista şi a dominaţiei romane din primele secole ale erei creştine, fiind în imediata apropiere a capitalei Daciei Romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Prima atestare documentară a zonei datează din anul 1360. Potrivit numeroaselor descoperiri arheologice făcute în această zonă, Sălaşu de Sus prezintă o istorie multimilenară. Există dovezi importante în special din epoca neoliticului a comunei primitive, precum piatră cioplită, sculptată, două comori conţinând sute de monede din cupru şi două ulcele de lut datate în vremea macedoneană, mai precis în perioada regelui Filip al II-lea, precum şi sute de dinari romani din argint. Potențialul turistic: 70% din suprafaţa comunei se află pe teritoriul Parcului Naţional Retezat. Trasee turistice omologate: Ohaba de sub Piatră – Lacul Bucura – Cabana Buta -Cheile Buții – Câmpu lui Neag Pui – Hobița – Vf. Păpușa -Vf. Bucura I – Vf. Retezat – Șaua Lolaia – Lacul Ștevia – Pârtia Râușor – baza Salvamont Râușor Cabana Pietrele – Culmea Lolaia – Șaua Ciurila – Vf. Lolaia – Șaua Lolaia – Vf. Retezat – Șaua Retezatului – Poarta Bucurei -Tăul Porții- Lacul Bucura Cabana Pietrele – Valea Rea – Tăurile din Valea Rea -Șaua Pelegii Cabana Pietrele – Valea Stânișoarei – Lacul Stânișoara – Șaua Retezatului – Vf. Retezat Cabana Pietrele – Valea Stânișoarei – Șaua Ciurila – Pârtia Râușor – Baza Salvamont Râușor 47 La mijlocul distantei dintre satele Salasu de Sus si Malaiesti, se găseşte celebra Poiană cu narcise, rezervatie naturala, care prilejuieşte organizarea în fiecare an a unui festival ce are în centrul atenţiei aceste flori. Peştera „ Gura cetatii” din satul Peştera – obiectiv speologic deosebit din satul Peştera, al Parcului Naţional Retezat. Lacurile, cascadele si tăurile glaciale din Parcul Naţional Retezat Frumusețea Parcului Național Retezat atrage turiști din toată lumea, fermecând prin peisajele de o autentică sălbăticie, conturate de păduri, lacuri glaciare, păşuni alpine şi piscuri înalte, dar şi de flora şi fauna acestor locuri. Rezervaţia naturală “Vârful Poieni” de la Ohaba de Sub Piatră, obiectiv cu elemente floristice remarcabile și rare. Cascada Lolaia – situată în partea nordică a munților Retezat, Cascada Lolaia este una dintre cele mai frumoase obiective din Retezat. Este accesibilă din traseul Ohaba-Pietrele – cu mașina până la Cârnic – marcat cu bandă albastră. Cascada Lolaia se află la altitudinea de 1050 m, în valea Nucșoara care a colectat apele pârâurilor: Pietrele, Valea Rea, Stânișoara și Galeșu. Patrimoniul cultural: Curtea nobiliară fortificată de la Sălaşu de Sus (Curtea cnezilor Cândreş) Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus, județul Hunedoara, datează din secolul XV. Cetatea cnezială de la Mălăieşti este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Mălăiești, comuna Sălașu de Sus. Traseu turistic inedit în Retezat, accesibil și persoanelor cu dizabilități – Un traseu turistic inedit, pentru copii și persoanele cu dizabilități atât motorii, cât și deficiențe de auz și văz. Complexul tehnic din Peştera. În cadrul proiectului de voluntariat “Salvăm trecutul pentru viitor” a fost reabilitat complexul tehnic tradiţional din satul Peştera. Complexul din comuna Sălaşu de Sus cuprinde două mori, un cuptor de var, dar şi o vâltoare (sistem din lemn pentru spălat rufe, acţionat de apă) sau “văioagă”, cum îi spun sătenii, strămoaşa maşinii de spălat automate din zilele noastre, însă 100% ecologică. Aceste obiective amplasate de peste 100 de ani la marginea satului Peştera din Comuna Sălașu de Sus, sunt parte din moştenirea culturală a sătenilor. Ruinele Podului roman de la Ohaba de Sub Piatră. Biserica ”Înălțarea Domnului” din Nucșoara. Biserica de zid „Sfinții Atanasie și Chiril” din Sălașu de Sus (Biserica din Ulița Mare). Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Sălașu de Sus (Biserica de peste apă). Biserica parohială reformată din Râu Alb. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial – Râu Alb.

Evenimente: Ziua Porților Deschise a Parcului Național Retezat – anual; Festivalul Narciselor – anual; Ziua Europeana a Parcurilor – anual în cadrul Centrului de Vizitare PN Retezat. Promovarea comunei se realizează prin intermediul web site-ului: https://retezat-salasu-de-sus.ro/ care oferă informații despre resursele naturale și antropice ale zonei, dar și despre locurile de agrement din localitate, precum și evenimente, programe turistice. Documentația transmisă de Consiliul Local al Comunei Sălașu de Sus este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al Comunei Sălașu de Sus, județul Hunedoara, nr. 15 din 23.02.2022. Comuna Sălașu de Sus îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 160 puncte la criteriile suplimentare, față de de minimul de 90 de puncte necesare pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

Zona turistică a Municipiului Vulcan, din județul Hunedoara.

Vulcanul și-a luat denumirea de la Pasul Vâlcan aflat în zona Munților Vâlcan, pas de trecere între Valea Jiului și nordul Olteniei. Vulcanul este mărginit de orașul Aninoasa la est, municipiul Lupeni la vest, comuna Bănița la nord și județul Gorj la sud. Municipiul Vulcan este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în depresiunea Petroşani, fiind traversat de drumul naţional DN 66 A, care face legătura între Petroşani şi Valea de Peşti. Este a doua localitate a Văii Jiului ca mărime, după municipiul Petroșani, și este traversat de la vest la est de râul Jiul de Vest. Oraşele importante cele mai apropiate sunt: Lupeni – 6 Km, Petroşani – 59 12,5 Km, Uricani –10Km, Petrila – 20 Km. Vulcanul are două localităţi componente: Dealu Babii şi Paroşeni. Prima atestare documentară a municipiului Vulcan, pe Jiul de Vest, datează din anul 1462. Format din două cătune de munte – Crevedia şi Vaidei, constituie principalul punct vamal către Ţara Românească. Lângă aceste două aşezări s-a născut o colonie de muncitori care asigurau controlul şi paza Pasului Vâlcan. În prima atestare documentară din sec. XV, o diplomă de înnobilare aminteşte de locul numit Kaprisowar (popasul Căprişoara). Începând cu anul 1840 au loc primele exploatări miniere de suprafaţă la Vulcan, Petrila şi Petroşani, începute de fraţii Hoffmann şi Carol Maderspach. Exploatarea mai intensă a cărbunelui începe din 1848 când apar primele mine în subteran, deschise de către companii poloneze, germane şi cehe, cu muncitori din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, care sau integrat comunităţilor locale.

Potențialul turistic natural: Pe teritoriul județului Hunedoara există două parcuri naționale (Parcul National Retezat și Parcul National Defileul Jiului), un parc natural, 42 de rezervații naturale și monumente ale naturii de interes național, 20 de situri de interes comunitar. Aşezarea geografică, condiţiile naturale, frumuseţea peisajului, flora şi fauna deosebit de bogate şi variate, oferă condiţii deosebite pentru dezvoltarea turismului prin valorificarea acestui potenţial. Aerul curat şi zăpada abundentă din munţi şi păduri atrag iarna turişti în număr mare.

Trasee turistice omologate: Gambrinus – Drăgoiu – Pasul Vulcan – Vf. Straja – Vf. Mutu – Vf. Muncel -Vf. Siglau- Mic – Vf. Siglăul Mare – Valea de Pești – Vf. Arcanu – Vf. Nedeița – Coada Oslei – Oslea- Câmpușel (certificat omologare nr. 693).

Resurse turistice antropice: În anul 1869 în Pasul Vâlcan s-a descoperit un tezaur de monede romane imperiale, toate lucrate din bronz: o monedă de la Tiberiu, două de la Claudius, una de la Hadrian, 2 de la Antonius Pius, câte una de la Marcu Aurelius. Zona de agrement „Pasul Vâlcan” se află situată în partea sudică a localităţii la aproximativ 7 km de oraş. Zona este într-un continuu proces de modernizare, iar domeniul schiabil va avea lungimea de 30 km; caracteristicile pârtiei sunt: grad minim de dificultate, 340 m lungime, altitudinea de plecare 1.317 m si cea de sosire 1.256 m, inclinatie 16%, diferenta de nivel 61 m, latimea medie 40 m si suprafata de 13,6 ha; capacitatea pârtiei este 500 – 600 de persoane; Străvechiul ”drum al romanilor”, devenit apoi ”al lui Mihai Viteazu” și, mai apoi, ”al poștalioanelor” Troianul, Traianul sau drumul lui Traian a fost construit pentru a cuceri Sarmizegetusa REGIA. Astăzi Pasul Vâlcan face parte din Ținutul Lupilor. Trecătoarea se află pe granița dintre județele Gorj și Hunedoara, pe drumul Vulcan – Schela – ce străbate partea vestică a Parcului Național „Defileul Jiului”. Multă vreme trecătoarea a reprezentat o importantă cale de acces a Țării Hațegului și a spațiului transilvănean spre nordul Olteniei. Drumul lui Mihai Viteazul urcă până la altitudinea maximă de 1.621 m, în Pasul Vâlcan.

Conform istoricilor drumul, mai puțin celebru decât Transalpina, are o vechime de 2.000 de ani, de pe vremea războaielor daco-romane. Mihai Viteazul a trecut pe aici pentru a ajunge la Viena, să ceară ajutor împăratului Rudolf al II-lea. În luna august, la monumentul amenajat în Pasul Vâlcan au loc ceremonii de comemorare a eroilor căzuți pe aceste meleaguri în primul razboi mondial.

Monumente istorice şi de arhitectură: Biserica ortodoxă Sf. Nicolae – construită în anul 1907, Biserica romano catolică – Adormirea Maicii Domnului construit în stil neogotic (1800), Monumentul Crucea Iubirii, Monumentul Minerului, Monumentul ostaşului necunoscut.

Evenimente culturale: Măsuratul oilor Este o activitate desfăşurată în fiecare an de crescătorii de oi din toate localităţile componente ale Vulcanului. Cununa oilor – o tradiţie păstrată la Dealu Babii (localitate componentă a municipiului Vulcan), manifestare anuală practicată în noaptea zilei de 23 pe 24 iunie, în ajunul sărbătorii Sânzienelor. ”Nedeia Vulcăneană” – Sărbătoare a spiritualităţii locale, dovedeşte că străvechile obiceiuri locale, portul momârlănesc, cântecele şi dansurile populare nu sunt date uitării. Ziua Minerului – Festivalul are loc de ziua minerului 6 august debutând cu defilarea fanfarei din localitate urmată de depuneri de coroane la monumentul minerilor martiri.

Promovarea municipiului se realizează prin intermediul site-urilor: e-vulcan.ro, tinutulmomarlanilor.ro și al rețelelor de socializare, care oferă informații despre resursele naturale și antropice ale zonei, dar și despre locurile de agrement din localitate, precum și evenimente, programe turistice. Documentația transmisă de Consiliul Local al Municipiului Vulcan este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al Municipiului Vulcan, județul Hunedoara, nr. 9 din 26.01.2022, modificată și completată prin Hotărârea Consilului Local nr.255 din 29.09.2022. Zona turistică a Municipiului Vulcan îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 180 puncte la criteriile suplimentare, față de de minimul de 90 de puncte necesare pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.