Sănătatea mintală nu mai poate fi separată de mediul digital  iar hiperconectivitatea a devenit o nouă condiție socială

În ultimii ani, România se află într-o etapă de transformare digitală accelerată, cu o conectivitate în creștere, dar cu decalaje semnificative între grupuri sociale și teritorii. În acest context, IRES a realizat primul sondaj național care explorează relația dintre utilizarea mediului digital și sănătatea mintală.

Cercetarea s-a născut din nevoia de a înțelege cum afectează hiperconectivitatea viețile psihice ale românilor – nu doar în plan individual, ci și ca fenomen social.

Obiectivele și instrumentele cercetării 

Scopul central al studiului a fost cartografierea patologiilor digitale: de la anxietatea de conectivitate (FoMO, nomofobie) la oboseala cognitivă, doomscrolling sau cybercondrie.

Chestionarul a integrat itemi adaptați din instrumente validate internațional precum PHQ-9 (Patient Health Questionnaire) – chestionar pentru evaluarea depresiei, GAD-7 (General Anxiety Disorder) – test privind tulburarea de anxietate generalizată, UCLA Loneliness Scale – chestionarul pentru măsurarea sentimentelor de singurătate și izolare socială, BSMAS (The Bergen Social Media Addiction Scale) – scala pentru măsurarea adicției de rețele sociale sau Cyberchondria Severity Scale – instrument de autoevaluare care măsoară severitatea cybercondriei, definită ca o anxietate crescută cauzată de căutarea excesivă și repetitivă de informații despre sănătate online.

Astfel, cercetarea nu a urmărit diagnosticarea clinică, ci descrierea sociologică a fenomenelor psihologice apărute în era digitală, evidențiind legătura dintre comportamentele online și starea de bine psihică.

Rezultatele-cheie – o narațiune a oboselii colective 

Rezultatele arată o tensiune profundă între autoevaluarea pozitivă și simptomele negative raportate.

85% dintre respondenți declară că au o sănătate mintală bună sau foarte bună, dar 40% recunosc că folosirea excesivă a internetului le afectează starea psihică.

Această disonanță exprimă o „normalitate de fațadă”: oamenii afirmă că sunt bine, nu pentru că sunt, ci pentru că nu există un cadru social în care vulnerabilitatea psihică să fie acceptată. Pe fond, simptomele dominante sunt oboseala psihică, anxietatea și insomnia. Studiul surprinde o „oboseală socială” – rezultatul multitaskingului digital și al fluxului continuu de stimuli.  Lipsa unei „pauze reale” și presiunea de a fi permanent disponibil duc la epuizare și fragmentarea atenției. Somnul devine terenul cel mai invadat de tehnologie: notificările nocturne și derularea compulsivă a ecranelor transformă noaptea în „spațiu de conectare”, nu de odihnă.

Demografia vulnerabilității digitale 

• Tinerii (18–34 ani): cei mai expuși la FoMO, nomofobie și dependență de social media.
• Adulții de vârstă mijlocie: predispuși la cybercondrie și doomscrolling; anxietatea lor e orientată spre viitor și securitate.
• Femeile: raportează mai frecvent oboseală, stres și impact emoțional al rețelelor.
• Bărbații: prezintă mai des comportamente compulsive (verificare repetitivă, gaming).
• Seniorii: manifestă marginalizare digitală și frică de eroare tehnologică.

Astfel, sănătatea mintală digitală devine o nouă formă de inegalitate socială: tinerii suferă de stresul conectivității, vârstnicii de excluderea acesteia.

Paradoxul românesc: reziliență culturală, vulnerabilitate instituțională 

Românii se arată optimiști, dar acest optimism ascunde mecanisme de supraviețuire psihologică. Lipsa de servicii publice de sprijin, combinată cu stigmatizarea problemelor mintale, îi obligă pe oameni să gestioneze singuri anxietatea digitală. Astfel, optimismul declarativ devine o formă de rezistență colectivă, iar vulnerabilitatea psihică, un simptom al fragilității instituționale. La nivel global, România se aliniază tendințelor comune țărilor industrializate: populații hiperconectate, dar tot mai fragile emoțional. Într-o lume în care atenția devine resursă economică, protejarea sănătății mintale este tot mai mult o chestiune de guvernanță și responsabilitate publică.

În acest context,  România are oportunitatea de a se alinia direcțiilor strategice europene și de a transforma experiența digitală într-un spațiu al bunăstării, nu al epuizării.

Sănătatea mintală a cetățenilor reprezintă astăzi nu doar o prioritate medicală, ci un indicator de modernitate și coeziune socială, iar investiția în echilibrul psihologic al populației devine condiția esențială a unei societăți reziliente și competitive.

Semnificații sociologice 

Sănătatea mintală a românilor hiperconectați este un barometru al schimbării sociale și arată felul în care tehnologia reconfigurează identitatea, atenția, relațiile și încrederea.
În lipsa unei intervenții instituționale, riscul este ca România să devină o societate a „anxioșilor conectați”,  cu tineri epuizați de rețele și vârstnici excluși de algoritmi.

Nivelul ridicat de stres, singurătate și anxietate informațională arată o societate aflată în tensiune structurală, în care spațiul public este tot mai mult intermediat de algoritmi, iar solidaritatea se erodează.

Cercetarea IRES oferă primul pas esențial spre înțelegerea acestui fenomen, transformând statistica în reflecție sociologică și avertisment civic: sănătatea mintală nu mai poate fi separată de mediul digital și că hiperconectivitatea a devenit o nouă condiție socială.

Pentru viitor, este nevoie de: dezvoltarea unei strategii naționale de sănătate mintală digitală; educație pentru igienă digitală și autoreglare emoțională; programe comunitare intergeneraționale care reduc anxietatea digitală la tineri și marginalizarea la seniori; combaterea hărțuirii online și a cinismului informațional prin politici publice și educaționale.

Studiul a fost realizat sub forma unui sondaj de opinie realizat, la nivel național, pe un eșantion de 800 de persoane adulte din România. Datele au fost culese în perioada 8 – 11 septembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interview). Eșantionul a fost unul non-probabilist, format din utilizatori de internet recrutați dintr-un panel online. Chestionarele au fost validate automat la completare, pentru a preveni non-răspunsurile și erorile de logică, iar calitatea datelor a fost asigurată prin verificări suplimentare.

Studiul a fost realizat pentru Q Magazine, ca parte a programului de responsabilitate socială al IRES.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media