Se așteaptă ca statele membre să respecte recomandarea C.E. privind siguranța jurnaliștilor, adoptată în 2021

Înaintea Zilei Internaționale de Înlăturare a Impunității pentru Crimele împotriva Jurnaliştilor din 2 noiembrie, Înaltul Reprezentant Josep Borrell și Vicepreședintele Věra Jourová au emis următoarea declarație:

„Jurnaliştii sunt ochii şi urechile noastre care raportează din zonele de conflict. Și-au pus viața în pericol pentru a oferi relatări despre ceea ce se întâmplă pe teren. Rapoartele lor precise și imparțiale din presă servesc unui interes public fundamental: relatările, imaginile și știrile de la sol pot avea un impact decisiv asupra dezvoltării și rezultatului conflictelor armate. În consecință, activitatea jurnalistică este adesea obstrucționată în mod deliberat în conflictele armate. Profesioniștii media se confruntă cu refuzul accesului, cenzura și hărțuirea, precum și detenție arbitrară și atacuri brutale. În Ucraina, mai mulți jurnaliști și lucrători media au fost uciși sau răniți, uneori vizați în mod deliberat, în timp ce documentau adevărul despre atrocitățile comise de trupele ruse în războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei. Munca lor este esențială, deoarece regimul rus desfășoară o campanie globală de dezinformare asupra realităților războiului lor. Dirijarea intenționată a atacurilor împotriva jurnaliștilor, ca civili, constituie o crimă de război. Zonele de război nu sunt însă singurele locuri în care jurnaliştii sunt atacaţi. În întreaga lume, jurnaliştii se confruntă cu ameninţări tot mai mari în activitatea lor. Sunt victime ale crimelor motivate de ură, hărțuiți online, vizați de programe spion și chiar uciși. Trebuie să punem capăt impunității pentru aceste crime și să menținem drepturile omului și statul de drept, oferind justiție victimelor. În ultimii 10 ani, 80% din crimele împotriva jurnaliştilor din întreaga lume,  nu au fost trase la răspundere.  UE sprijină rețelele de jurnaliști expuși riscului și consolidează capacitatea jurnaliștilor de a opera în medii ostile din întreaga lume. Aceasta include furnizarea de echipamente de protecție și asistență. În cadrul noului program Global Europe pentru Drepturile Omului și Democrație, înființăm un Observator al Luptei Împotriva Impunității pentru a contribui la colectarea și utilizarea dovezilor și cunoștințelor pentru advocacy și responsabilitate la nivel global, regional și național„, au transmis înalții oficiali europeni. 

Tot în cadrul Uniunii Europene jurnaliştii se pot confrunta cu condiţii dificile. Se așteaptă ca statele membre să respecte Recomandarea Comisiei privind siguranța jurnaliștilor, adoptată în 2021. De asemenea, se așteaptă ca țările candidate și cele din vecinătatea lor să adopte aceste standarde. Noua lege pentru libertatea mass-media are drept scop să salveze independența și pluralismul mass-mediei și să sprijine jurnaliştii, permiţându-le să-i tragă pe cei de la putere să răspundă fără teamă sau favor. De asemenea, Comisia a luat măsuri pentru a lupta împotriva proceselor strategice împotriva participării publice, care pun presiune asupra jurnaliştilor şi îi reduc la tăcere. Aceste propuneri legislative ar trebui adoptate cât mai curând posibil pentru a îmbunătăți mediul în care lucrează jurnaliștii și mass-media. Statele trebuie să investigheze și să urmărească toate actele penale comise împotriva jurnaliștilor într-o manieră imparțială, independentă, eficientă, transparentă și în timp util.  Crimele împotriva jurnaliştilor trebuie să înceteze. Dreptatea trebuie făcută. Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor ne reamintește că nimeni,  nu a fost tras la răspundere pentru 80% din crimele jurnaliştilor din ultimii 10 ani.

Numărul tot mai mare de amenințări fizice, juridice și online și atacuri asupra jurnaliștilor și a altor profesioniști media din UE în ultimii ani este o tendință îngrijorătoare reflectată în Rapoartele Comisiei privind statul de drept. Au fost semnalate atacuri fizice în contextul protestelor publice, iar jurnaliştii din mai multe state membre au fost agresaţi din partea protestatarilor, dar şi în unele cazuri a forţelor de poliţie. Amenințările online sunt în creștere în întreaga UE, cu un risc deosebit pentru jurnaliste și jurnaliste din minorități. Această situație este deosebit de îngrijorătoare,  atunci când politicienii sau personalitățile publice puternice inițiază astfel de atacuri.  UE lucrează în întreaga lume pentru a contribui la siguranța și protecția jurnaliștilor prin condamnarea atacurilor, așa cum se subliniază în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru 2020-2024. UE îi ajută pe cei intimidați sau amenințați prin intermediul mecanismelor de protecție a apărătorilor drepturilor omului din UE și sprijină inițiativele mass-media și apelurile la autoritățile statului pentru a preveni și a condamna astfel de violențe și pentru a lua măsuri eficiente pentru a pune capăt impunității. Delegațiile UE din întreaga lume participă și monitorizează cauzele judiciare care implică jurnaliști.

Comisia Europeană a adoptat  si  un ”Act european pentru libertatea presei”, un nou set de reguli pentru a proteja pluralismul și independența mass-media în UE. Regulamentul propus include, printre altele, garanții împotriva amestecului politic în deciziile editoriale și împotriva supravegherii. Acesta pune accent pe independența și finanțarea stabilă a mass-media de serviciu public, precum și pe transparența proprietății mass-media și a alocării publicității de stat. De asemenea, stabilește măsuri pentru a proteja independența editorilor și a dezvălui conflictele de interese. În cele din urmă, legea va aborda problema concentrărilor mass-media și va crea un nou Consiliu european independent pentru servicii media, format din autorități naționale de media. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare complementară pentru a încuraja garanțiile interne pentru independența editorială.

Vicepreședintele pentru Valori și Transparență, Věra Jourová, a declarat: „Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune asupra presei. Este timpul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu trebuie spionat din cauza meserii lor; nicio media publică nu ar trebui transformată în canal de propagandă. Acesta este ceea ce ne propunem astăzi pentru prima dată: garanții comune pentru a proteja libertatea și pluralismul presei în UE”.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „UE este cea mai mare piață unică democratică din lume. Companiile media joacă un rol vital, dar se confruntă cu venituri în scădere, amenințări la adresa libertății și pluralismului mass-media, apariția unor platforme online foarte mari și un mozaic de reguli naționale diferite. Actul european pentru libertatea presei oferă garanții comune la nivelul UE pentru a garanta o pluralitate de voci și că mass-media noastră poate funcționa fără nicio interferență, fie ea privată sau publică. Un nou supraveghetor european va promova aplicarea eficientă a acestor noi reguli privind libertatea presei și va monitoriza concentrările mass-media, astfel încât acestea să nu împiedice pluralitatea.” Fără interferență politică, fără spionaj, finanțare stabilă

Actul european pentru libertatea presei va garanta că mass-media – publice și private – pot funcționa mai ușor peste granițe pe piața internă a UE, fără presiuni nejustificate și ținând cont de transformarea digitală a spațiului media.

Protecția independenței editoriale – Regulamentul va cere statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii media și să îmbunătățească protecția surselor jurnalistice. În plus, furnizorii de servicii media vor trebui să asigure transparența proprietății prin dezvăluirea publică a acestor informații și să ia măsuri pentru a garanta independența deciziilor editoriale individuale.
Fără utilizare a programelor spion împotriva mass-media – Legea pentru libertatea mass-media include garanții puternice împotriva utilizării programelor spion împotriva mass-media, jurnaliştilor și familiilor acestora.
Mass-media de serviciu public independent – ​​acolo unde există mass-media de serviciu public, finanțarea lor trebuie să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Șeful și consiliul de conducere al mass-media de serviciu public vor trebui numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice mass-media furnizează o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
Teste de pluralism mass-media – Legea privind libertatea mass-media cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor pieței media asupra pluralismului și independenței editoriale. De asemenea, prevede ca orice măsură legislativă, de reglementare sau administrativă luată de un stat membru care ar putea afecta mass-media să fie justificată în mod corespunzător și proporțională.
Publicitate transparentă de stat – Legea privind libertatea mass-media va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat către mass-media, astfel încât să fie transparentă și nediscriminatorie. Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor din publicitate media, în special online.
Protecția conținutului media online – bazându-se pe Legea privind serviciile digitale, Legea pentru libertatea mass-media include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului media produs conform standardelor profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi media legale considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze furnizorii de servicii media cu privire la motive, înainte ca astfel de eliminare să intre în vigoare. Orice reclamații depuse de furnizorii de servicii media vor trebui să fie procesate cu prioritate de acele platforme.
Noul drept al utilizatorului de a vă personaliza oferta media – Media Freedom Act va introduce un drept de personalizare a ofertei media pe dispozitive și interfețe, cum ar fi televizoarele conectate, permițând utilizatorilor să modifice setările implicite pentru a reflecta propriile preferințe.
Propunerea este însoțită de o recomandare care stabilește o serie de bune practici voluntare colectate din sector și echipamente.

Recommendation__European_Media_Freedom_Act_WCnHl1wqF4RtpXsXa2Ci7zs1ntk_89592

 

 

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share