Se refac picturile din tunelul Schitului Straja

Munţii au fost dintotdeauna un loc sacru. Pe un munte, Dumnezeu a dat poruncă lui Moise să însemneze cele zece porunci, care s-au perpetuat până în zilele noastre şi sunt piatra de căpătâi a creştinului. Pe Muntele Golgota, Iisus Cristos a fost răstingnit, ca Miel a lui Dumnezeu care ia asupra Sa, păcatele lumii. Şi tot pe munţi au fost  ridicate cele mai frumoase mănăstiri şi biserici ale lumii. Şi la noi, vechii pustnici şi călugări au căutat liniştea munţilor şi au făurit aici, adevărate bijuterii, mirese ale lui Cristos. Mănăstirile şi schiturile ţării sunt în general file de istorie.

Un astfel de schit a fost ridicat în anul 1999 de filantropul  Emil Părău şi familia acestuia, sus în Straja, în memoria miilor de soldaţi care s-au săvârşit sus, pe vârfurile munţilor Vâlcan şi care nu-şi găseau liniştea. În luptele de pe vârful Straja, au căzut la datorie în 1916, 1524 de ostaşi români , o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni .  Într-o singură noapte, pe culmea Straja , deasupra localităţii Lupeni, au pierit 385 de ostaşi din Regimentul 58 de Infanterie „Gorj”. Intrarea în schit se face printr-un tunel artificial de 57 de metri, unde există icoane ale sfinților,  dispuse după zi și lună conform calendarului creștin-ortodox. Pe pereţii acestuia sunt pictaţi 356 de sfinţi, câte unul pentru fiecare zi din an. Tunelul a devenit un veritabil calendar ortodox, dar şi o atracţie turistică. Mii de pelerini urcă pe munte în fiecare an pentru a se ruga la bisericuţa din Straja.

„În Straja este foarte multă zăpadă și tot timpul se ajungea destul de greu la schit. De aceea, am zis să facem acest tunel până la Schitul Straja. Și ca să dăinuiască în veci, l-am făcut din beton. După aceea, în timp ce mă uitam la un calendar ortodox, am zis că noi, ortodocșii, avem în fiecare zi câte un sfânt. Așa mi-a venit ideea ca în acest tunel să pictăm tot calendarul ortodox; de fapt, să fie un calendar ortodox în imagini”, a declarat Emil Părău.

Pelerinii care ajung la Schitul de la Straja apreciază acest inedit muzeu al sfinților, unic în lume, pentru că, nu mai există un asemenea obiectiv religios, niciunde în lume.  Odată intrați pe poarta mare de lemn, pelerinii își caută ziua de naștere, văd chipul sfântului din acea zi și imortalizează această întlnire printr-o fotografie.  Tunelul reprezintă totodată  și un omagiu adresat minerilor, celor care, încă mai lucrează în străfundurile pâmântului,  pentru a scoate la suprafață aurul negru, atât de necesar în procesul  producției de energie electrică și termică.  Cei care trec pragul tunelului de la Schitul din Straja îl pot vedea, zilele acestea, sus pe schele,  pe profesorul de la Clubul Copiilor din Vulcan Teodosie Cuciuc, lucrând la restaurarea picturilor. Erau necesare aceste lucrări, deoarece, odată cu trecerea timpul  și din cauza intemperiilor vremii capricioase,  acestea s-au mai deteriorat, iar aceste lucrări de restaurare,  chiar se impuneau. Picturii religioase i se mai spune „Biblia neştiutorilor de carte sau pentru cei mici” pentru că vorbeşte şi învaţă prin imagine,  ea vorbeşte de la sine şi determină către cunoaştere directă substituindu-se de multe ori explicaţiilor verbale, adresate.  Potrivit Sfântului Dionisie Areopagitul (sec. V-VI), pictura bisericească, cu precădere icoana, constituie depăşirea efectului pur estetic sau chiar religios asupra privitorului, având un profund efect pentru cel care priveşte icoana şi, desigur, se roagă. Mai mult decât atât, icoana devine o cale care ne conduce la prototip, adică la Hristos, la care nu poţi ajunge decât dacă s-a stabilit relaţia dintre chip şi original; astfel că icoana nu îl înlocuieşte pe Hristos, ci mijloceşte către Hristos. De aceea, iconografia religioasă ni-L face sensibil şi perceptibil simţurilor noastre pe Hristos şi ne face asemănători cu cei ce L-au văzut pe Acesta în trup omenesc. Astfel, creştinul este antrenat într-un proces de cunoaştere a învăţăturii creştine care i se descoperă printr-o varietate de forme şi culori ca într-o carte complexă de teologie şi de viaţă creştină; de aceea, pictura religioasă are rolul de a învăţa evenimentele sfinte parcurse în cadrul religios din timpul anului bisericesc. Cu alte cuvinte, iconografia sau pictura religioasă actualizează evenimentele şi persoanele sfinte de fiecare dată când săvârşim sfintele slujbe, şi nu numai.

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share