Secretele dietei descoperite de laureatul Nobel – Yoshinori Oshumi

În esență, Ohsumi a descoperit mecanismul prin care celulele își pot distruge și recicla propriile componente interne. Această descoperire oferă cercetătorilor o perspectivă mai profundă asupra unor boli grave precum cancerul, Parkinson sau diabetul de tip 2. Dieta propusă de Ohsumi se bazează tocmai pe acest proces natural de „autocurăţare” celulară.

Regimul recomandat presupune prelungirea perioadelor în care organismul resimte senzația de foame, permițând celulelor să recicleze tot ceea ce este vechi ori nefolositor și să se reîntinerească. Din punct de vedere tehnic, acest fenomen poartă numele de autofagie, fiind cunoscut publicului și ca post intermitent.

Termenul „autofagie” provine din greacă („auto” = singur; „fagein” = a mânca) și descrie procesul prin care o celulă eucariotă își poate recicla o parte din propriul conținut. Practic, componentele celulare deteriorate sunt degradate și reutilizate, celula „autoconsumându-se” parțial pentru a se menține sănătoasă. În cadrul cercetărilor sale, Ohsumi a identificat 15 gene esențiale implicate în desfășurarea autofagiei.

Potrivit explicațiilor oferite de Ohsumi, perioadele prelungite de foame mențin organismul tânăr și îl ajută să combată afecțiuni precum diabetul. În timpul perioadelor de înfometare, corpul sintetizează proteine speciale care nu apar în condiții obișnuite. Aceste proteine se adună selectiv în jurul celulelor bolnave, moarte sau anormale (de exemplu, a celor canceroase) și contribuie la dizolvarea acestora. Nutrienții eliberați în urma acestui proces sunt reutilizați de organism pentru a susține celulele sănătoase. Pentru a activa cu adevărat acest mecanism de refacere celulară, organismul trebuie supus unor condiții neobișnuite.

Studiile de specialitate au arătat că abținerea de la alimente și lichide pentru aproximativ 16 ore consecutive (un ciclu zilnic de 8 ore cu alimentație urmat de 16 ore de post) forțează corpul să intre în modul de autofagie, inițiind procesul intern de curățare. Este important de menționat că, pe durata acestor ore de post, corpul poate funcționa normal, permițând desfășurarea activităților cotidiene.

Pentru a obține o purificare maximă a organismului, acest regim de post intermitent trebuie repetat în mod regulat pe o perioadă mai îndelungată. Astfel, se elimină treptat toate celulele disfuncționale, fără a le oferi ocazia să se refacă sau să prolifereze din nou. În practică, Ohsumi recomandă repetarea postului de 16 ore o dată sau de două ori pe săptămână, oferind organismului șansa unei regenerări celulare profunde.

Descoperirile lui Ohsumi au condus la o înțelegere mai aprofundată a modului în care celulele își reciclează propriul conținut. Autofagia s-a dovedit a fi un proces fundamental în organism, implicat în numeroase funcții fiziologice. De pildă, acest mecanism ajută corpul să se adapteze la perioadele de înfometare și joacă un rol important în răspunsul imun la infecții. Pe de altă parte, mutațiile în genele responsabile de autofagie pot favoriza apariția unor boli. Dereglarea acestui proces natural a fost asociată, în special, cu dezvoltarea anumitor tipuri de cancer și a unor afecțiuni neurologice, după cum a subliniat și Comitetul Nobel în 2016.

În același context, cercetări efectuate în 2017 au arătat că persoanele care își distribuie mesele într-un interval extins de circa 12 ore pe zi (de exemplu, între 8:00 și 20:00) sunt mai predispuse la probleme de sănătate decât cele care mănâncă într-o fereastră mai restrânsă, de aproximativ 6 ore (cum ar fi între 8:00 și 14:00). Cu cât fereastra zilnică de alimentație este mai scurtă, cu atât scade riscul de a dezvolta afecțiuni precum diabetul, anemia sau obezitatea.

Conform teoriei promovate de Yoshinori Ohsumi, limitarea ferestrei zilnice de alimentație aduce numeroase beneficii organismului:

Protecție împotriva efectelor nocive ale radiațiilor UV și a cancerului de piele, precum și încetinirea procesului de îmbătrânire.

Diminuarea riscului de cancer de sân, scăderea tensiunii arteriale și reducerea incidenței bolilor cardiace.

Îmbunătățirea calității somnului.

Pentru cei care doresc să adopte acest regim propus de Yoshinori Ohsumi, iată câteva recomandări de bază:

Serviți micul dejun la 30–60 de minute după trezire.

Începeți activitățile zilnice la aproximativ 2–3 ore după trezire.

Limitați fereastra zilnică de alimentație la 6–8 ore, menținând aportul caloric total neschimbat.