Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Securitatea energetică a României NU este NEGOCIABILĂ!

În contextul în care, România și-a asumat prin OUG nr. 108/2022 un program de închidere a minelor, dar și activităților specifice de închidere, punere în siguranță și a capacitaților energetice pe bază de cărbune, astfel cum sunt descrise în Anexa din Decizia Consiliului din 10 decembrie, oprirea bruscă a acestor activități, este de natură a perturba calendarul asumat în fața Comisiei Europene.

După ce au închis, vândut și distrus jumătate din unitățile de producție a energiei din resurse convenționale, Curtea de Conturi a arătat recent, în 50 de pagini, dezastrul din energie „România nu are asigurată independența energetică”.

Sinteza raportului de audit al performanței Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice este publică și poate fi accesată pe pagina de internet a instituției la adresa: (www.curteadeconturi.ro).

”Eu am anunțat de mai multe ori, că România s-a grăbit să închidă minele și termocentralele! A negociat prost, pentru că termenul stabilit era 2023! Am vrut să fim premianții clasei și acum suntem repetenți! Amânarea folosirii cărbunelui este o necesitate și România ar fi stat bine la acest capitol, dacă nu se grăbea!”, spunea în 2022 europarlamentarul Maria Grapini.

România și-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut de energie, depășind la acest indicator media țărilor Uniunii Europene, însă a înregistrat acest rezultat pe fondul diminuării masive a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și hidrocarburi, nu ca urmare a creșteri semnificative a puterii instalate în capacități din surse hidroenergetice, eoliene și solare. În consecință, pentru a redobândi independența energetică, pierdută începând cu anul 2019, sunt necesare investiții consistente în realizarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (energie ”verde”) și în dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție.

Valea Jiului nu este singura regiune din Europa care se află în această situație delicată, care impune măsuri speciale pentru decarbonificare și crearea de industrii noi, bazate pe tehnologii ale viitorului.

”Asigurarea continuității activității miniere este vitală pentru zona noastră, a Văii Jiului. Am atras atenția de nenumărate ori, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut , despre situația prin care a trecut CEH, iar guvernul Ciolacu s-a ținut de promisiune, înființând noul Complex Energetic. Este un prin pas către normalitate, dar avem nevoie însă și de oameni competenți, care să conducă eficient activitatea, în special, pentru interesele angajaților. Este nevoie de o gândire constructivă, în legătură cu modul în care, trebuie să se capitalizeze și tranziția energetică.

Închiderea unor grupuri existente în SEN (în special pe cărbune) la nivelul anului 2026, corelat cu nerealizarea unor grupuri noi, care să înlocuiască această capacitate, are impact negativ asupra adecvanței sistemului și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe, caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa resursei primare pentru centralele electrice (lipsă vânt/apă), combinate cu întârzierea programului de dezvoltare nucleaăr și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care, capacitatea lipsă la vârful de sarcină ar fi la limita capacității de import a RET și, astfel, SEN nu ar mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică”, spunea senatorul Cristian Resmeriță, la ședința Comisiei Economice a Senatului, ce a avut loc la Uzina Paroșeni.

România are nevoie mai mult ca niciodată de capacitatea sa de producție energetică, indiferent dacă e pe bază de hidrogen sau cărbuni, pentru că așa-zisele obiective „verzi” ale Comisiei Europene, nu mai sunt realiste în actualul context energetic și geopolitic. Avem infrastructura existentă, retehnologizată cu zeci de milioane de euro, în trecut. Partidul Social Democrat a fost singurul partid care s-a opus formal în Parlament, închiderii termocentralei de a Paroșeni, dar și minelor de la Lonea și Lupeni.

Acum, cei de la Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR, deoarece grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitație.

Pănă la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune

”Închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz, producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!

Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării,am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990. Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus” a transmis ministrul Energiei Sebastian Burduja.

Proiectul de reconversie a combustibilului primar utilizat la S.E. Paroșeni

În data de 27.11.2023 Ministerul Energiei, Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A. și American Bio-Carbon Delaware (AAR) au încheiat un memorandum privind implementarea unui proiect, ce are ca obiectiv o reconversie progresivă a combustibilului primar utilizat de termocentrala Paroșeni.

Acest acord prevede posibilitatea utilizării biomasei în amestec cu cărbunele la termocentrala Paroșeni. Proiectul vizează convertirea integrală a centralei electrice Paroșeni la bio-cărbune treptat, în paralel cu renunțarea la cărbune, așa cum este planificat de Guvernul României.

Cazanul nr. 4 de la termocentrala Paroșeni este proiectat pentru a utiliza ca și combustibil primar cărbunele energetic (huilă) și gazele naturale, ca și combustibil de întreținere a arderii, prin urmare, proiectul va putea fi demarat doar după efectuarea unui studiu tehnic de ardere realizat de către un institut energetic specializat în instalații energetice de ardere (ex: ICEMENERG, Universitatea Politehnică București, etc.), care să ateste că folosirea acestui combustibil bio-cărbune (biopeleți) în cazanul nr. 4 de la termocentrala Paroșeni nu periclitează integritatea instalațiilor energetice. Eventualele soluții tehnice, cât și condițiile de ardere vor fi asumate prin acest studiu.

Având în vedere că până în data de 31.12.2030, conform prevederilor OUG 108/2022, modificată și aprobată prin Legea nr. 334/2022, CEVJ este obligată să neutralizeze la Termocentrala Paroșeni cărbunele extras de la cele patru exploatări minere, pentru punerea în siguranță a zăcământului de cărbune, reconversia totală la combustibilul biomasă va putea fi făcută doar după această dată.

Este necesară și realizarea unui Studiu de Fezabilitate, în vederea proiectării şi dezvoltării unei centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Termocentrala Paroşeni, cu integrarea unor soluţii pentru utilizarea hidrogenului ca vector energetic complementar, asigurând o tranziţie eficientă către surse de energie mai curate, prevăzută în Hotărârea nr. 33/2024 pentru acordarea încrederii Guvernului. Demararea acestui studiu este condiționată de identificarea surselor de finanțare.

Infrastructura existenta la CET Paroșeni a fost proiectată pentru o putere instalată de 300 MW și a funcționat în trecut, o perioada îndelungată evacuând în SEN această putere.

Prin urmare, pot fi asigurate toate facilitățile și utilitățile necesare pentru un nou grup energetic cu o putere instalată de până la 500 MW, respectiv: în incinta SE Paroșeni există spațiul necesar pentru implementarea unui nou bloc energetic, acest spațiu a făcut în trecut obiectul unui studiu realizat de ITOCHU pentru realizarea unui bloc energetic de 500MW.

S.E. Paroșeni are acord de acces la Sistemul National de Transport al gazelor naturale pentru un debit maxim de 75200 m3/h, iar gazoductul BRUA traversează regiunea Vulcan, la mai puțin de 250m de Termocentrala Paroșeni și apa de răcire necesară poate fi asigurata din barajul de pe Jiul de Vest; iar evacuarea puterii în SEN se poate realiza prin stația de 220 kV.

”Raportat la problema scoaterii din funcțiune a capacităților energetice pe bază de cărbune, este o problemă de interes național – sunt 1.755 de megawați, după cum vă poate confirma și Ministerul Energiei, care deține informațiile detaliate , iar discuțiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcțiune, nu de a nu ne respecta angajamentul față de Comisie pentru scoaterea din funcțiune a acestor capacități energetice, ci de a amâna până când planul de investiții care compensează cei 1.755 de megawați va fi dus la bun sfârșit.

Este vorba de centralele de la Turceni și Ișalnița și este o problemă, cum spuneam, de siguranță energetică națională, care, prin scoaterea din funcțiune a capacităților energetice pe bază de cărbune, afectează siguranța energetică a României” a și declarat Marcel Boloş, ministrul MIPE, după ședința de guvern, din 8 mai a.c.