Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Sfintii Imparati Constantin si Elena – 21 MAI

In data de 21 mai, in fiecare an crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Constantin si pe Sfanta Elena. Sarbatoarea este marcata in calendar drept „Sfintii mari imparati si intocmai ca apostolii, Constantin si Elena“.

Imparatul roman Constantin cel Mare s-a convertit la crestinism, dupa cum o atesta scrierile istorice, printr-o minune dumnezeiasca, in 312 d.Hr. Inaintea luptei cu imparatul Maxentiu a vazut pe cer o cruce luminoasa pe care scria „hoc signo vinces“ – „prin acest semn vei invinge“, punand apoi sa se zugraveasca pe scuturile soldatilor acest semn. Sprijinit pe puterea Sfintei Cruci, a atacat armatele mult superioare ale lui Maxentiu, le-a invins la 28 octombrie 312 si a cucerit scaunul de la Roma. Ca urmare, la cateva luni, noul imparat a emis Edictul de la Milan (3131), prin care se acorda deplina libertate crestinismului. Acesta devenea, din religie persecutata, religie tolerata, cu libertati asemanatoare celorlalte religii.

Dupa Edictul de la Milan, care consfintea libertatea credintei crestine, imparatul Constantin a intreprins o serie de actiuni menite sa imbunatateasca viata crestinilor.

In acest sens, a desfiintat pedepsele necrestine ca rastignirea, a luat dreptul tatalui de a-si vinde sau omori copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea vaduvelor, saracilor si bolnavilor, a aprobat infiintarea justitiei si instantelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii crestine, a generalizat ca zi de odihna duminica, ziua Invierii lui Hristos, si multe altele.

De asemenea, a initiat construirea de noi biserici in toate zonele imperiului sau, sau repararea celor existente. O alta mare infaptuire a sa a fost construirea, din temelii, a unei mari cetati, care ii va purta secole de-a randul numele: Constantinopol („orasul lui Constantin“).

Alaturi de Constantin se cinsteste si mama sa, Elena, care a intarit si a raspandit credinta ortodoxa. Traditia spune ca, datorita eforturilor Elenei, a fost gasit lemnul Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Iisus, si au fost construite biserici la Bethleem, Golgota si pe muntele Maslinilor. Biserica a hotarat trecerea imparatului Constantin cel Mare si a mamei sale Elena in randul sfintilor, fiind praznuiti in fiecare an la 21 mai, ziua mortii lui Constantin.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca; podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului; femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.