Suflete cu mecanisme fine

„Facere! Aici nu ai nevoie de biblii, de sfinti, aici este TOT, este totul ala care tine lumea vie. Puritate, lupta, acceptare, seninatate, alb si orange, miros de brad, sudoare. Sudoare ca o ploaie marunta si rara si, si copii, copii care se joaca fara grija zilei de maine dar care stiu cum trebuie imbracate papusile pentru viata lor papuseasca. Si atentie, multa atentie…asa ca a unui fin ceasornicar batran, care a renuntat la meserie pentru a repara suflete cu mecanisme fine. Uite, Oana, intre ingeri, copii si adulti, tinerii astia de pe scena, fara sa isi dea seama sunt zei, acum. Sau daca nu sunt, atunci cu siguranta sunt niste oameni care dau forma pamantului si sensul zilei de maine. Pe mine, unul m-a sagetat si vreau sa plec, sa plec cu starea asta unica si irepetabila. Tot ce ti-am spus eu despre aura dimprejurul lor se poate rezuma intr-un cuvant. Asta inseamna sa fii brav! BRAV!” Cristi Iordache – articolul integral aici

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri “…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media